„Ungheni-Business”, regim preferențial pentru antreprenori

În anul 2013, Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” a demonstrat cei mai buni indicatori la capitolul creșterea investițiilor și a volumului net de vânzări în comparație cu alte entități cu un regim preferențial de vânzări. În total, în țară își desfășoară ac­tivitatea șapte ZEL-uri: la Bălți, Vulcănești, Chișinău, Otaci, Tvardița, Taraclia și Un­gheni, cea din urmă înregistrând și cele mai frumoase performanțe în Moldova.

 

 

Recent, „Ungheni-Business” și-a prezentat raportul privind activitatea în anul 2013. La eveniment au fost prezenți repre-zentanți ai conducerii raionului și orașului, ai Ministerului Eco­nomiei, autorității teritoriale vamale. Potrivit informațiilor pre­zentate, entitatea a reușit să în­registreze rezultate frumoase în anul trecut și să se situeze pe lo­cul I după volumul de investiții și vânzări în comparație cu cele­lalte zone economice libere care activează în țară.

Potrivit raportului, volumul de exporturi al SEL „Ungheni-Business” a sporit cu 20% în comparație cu anul 2012 și a constituit 1 mlrd. 378,5 mln. de lei. Totodată, volumul total al investițiilor a ajuns la 55,8 mln. de dolari, fiind cu 13 la sută mai mare decât în 2012.

 

ZEL „Ungheni-Business” a reușit, în anul 2013, să devanseze celelalte zone de liber antreprenoriat după volumul de investiții atrase

 

Pentru comparație: potrivit datelor din Raportul ZEL „Un­gheni-Business”, colegii lor din Bălți au înregistrat în anul 2013 un volum de vânzări egal cu 572,2 mln. de lei, cei de la Tvardița – de 528,8 mln. de lei, Vulcănești – de 351,5 mln. de lei, Chișinău – de 288,7 mln. de lei, Taraclia – de 120,9 mln. de lei, Otaci – de 4,1 mln. de lei. La capitolul investiții atrase pe par­cursul anului 2013, situația este următoarea: la Chișinău, acest indicator a constituit 53,9 mln. de lei, la Bălți – 39,3 mln. de lei, la Tvardița – 15,5 mln. de lei, la Vulcănești și la Taraclia – 15,1 mln. și, respectiv, 15 mln. de lei, iar la Otaci – 3,4 mln. de lei.

Pe parcursul anului 2013, a fost atestată o creștere a volu­mului de producere la mai mul­te tipuri de mărfuri, precum fire sintetice – de 7,3 ori, produse din carne – de 5,3 ori, tapițerii sinte­tice pentru banchetele automo­bilelor – cu 14%, palete din lemn – cu 11%.

Administrația explică succe­sele ZEL prin procesul de dezvol­tare și extindere a companiilor în cadrul Zonei Economice Libere. Cele mai importante investiții pe parcursul lui 2013 le-au atras Moldabela – 11,4 mln. de dolari, Lear Corporation – 7,5 mln. de dolari, Euro Yarns – 7 mln. de dolari, Pricomtax-Com – 5,4 mln. de dolari. Au sporit cu șase la sută taxele și impozitele înca­sate, acestea constituind 45,8 mln. de lei.

Unele dintre companiile-re­zidente ale ZEL „Ungheni-Bu­siness” sunt unice în felul lor. Bunăoară, la noi în țară, nimeni în afară de Euro Yarns nu mai produce fibre sintetice pentru covoare.

Întreprinderea a ocupat o nișă nevalorificată anterior. Majori­tatea sortimentelor sunt livrate la Fabrica de Covoare din Un­gheni, care se află în vecinătate. Totodată, o parte, până la 40 la sută din producție, întreprinde­rea reușește să o exporte în Bel-gia, Bulgaria, Rusia, Serbia, Uc-raina.

„Este o companie cu capital preponderent străin, din Bel­gia, ne relatează administrato­rul acesteia, Constantin Bolun. Aceasta activează în cadrul Zo­nei Economice Libere de un an și jumătate. În prezent, avem 45 de colaboratori, or procesul tehnologic este unul automat și nu necesită implicarea unui nu­măr mare de oameni. În viitor intenționăm să sporim volumul de investiții”.

În total, în ZEL din Ungheni activează 35 de rezidenți, care au afaceri în domenii diferite. De asemenea, capitalul lor statutar are proveniență diferită – Belgia, Israel, Italia, Liban, Moldova, Olanda, România, Turcia, Ucrai­na.

Numărul colaboratorilor de la toate întreprinderile care funcţi­onează pe teritoriul Zonei Eco­nomice Libere este de 2530 de persoane. În anul 2012, numărul acestora constituia 2159 de per­soane. După acest indice, ZEL „Ungheni-Business” este devan­sată doar de Zona Economică Liberă „Bălţi”, care are peste trei mii de angajaţi.

 

Avantajele activităţii în ZEL

 

Activitatea în cadrul zonelor economice liberă este atractivă pentru întreprinzători, dat fiind faptul că aceasta presupune mai multe condiţii avantajoase. De regulă, ZEL-urile sunt orienta­te spre utilizarea potenţialului la nivel maxim, precum şi spre atragerea noilor investitori stra­tegici şi a tehnologiilor avansate.

Rezidenţii ZEL au o serie de avantaje în comparaţie cu alţi agenţi economici, ei beneficiind de un şir de înlesniri vamale şi fiscale. Un rol important îl joacă şi amplasarea reuşită a zonei – la hotar cu România.

 

 

Deschiderea unei noi afaceri aici presupune cheltuieli mici. Rezidentul poate să transmită mărfurile şi serviciile unui alt rezident fără a fi necesară perfec­tarea declaraţiei vamale. Totoda­tă, există şi o reducere substan­ţială a impozitului pe venit – 50 la sută pentru producători şi de 25 la sută pentru alte forme de activitate realizată în ZEL. Este prevăzută şi scutirea totală de plata impozitului pe venit pentru exportul de mărfuri şi servicii: pe trei ani, în cazul atragerii unor investiţii de 1 mln. dolari şi pen­tru cinci ani – dacă suma investi­ţiilor atinge 5 mln. de dolari.

Tot aici este valabilă şi scuti­rea de achitarea taxelor vamale la import şi export, dar şi cota zero la TVA pentru mărfurile şi serviciile livrate pentru import şi export. Totodată, pentru intro­ducerea mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale în valoare de până la 500 de euro pe zi, nu este necesară declaraţia vamală.

 

Sindicatele în ZEL

 

Rodica Lupu, preşedinta Con­siliului interramural al sindica­telor din raionul Ungheni, susţi­ne că de mai mulţi ani entitatea pe care o conduce încearcă să înființeze o organizaţie sindicală în cadrul Zonei Economice Li­bere. În opinia ei, acest lucru ar contribui la promovarea dreptu­rilor lucrătorilor întreprinderi­lor-rezidente de aici.

Însă toate aceste încercări nu s-au încununat de succes, deo­camdată în cadrul rezidenţilor ZEL nu au fost organizate sin­dicate, în afară de cele existente din perioada sovietică – este vor­ba despre comitetul sindicat unit a trei întreprinderi – „Covoare Ungheni”, „Filatura Ungheni”, „Moldabela”. Un impediment se­rios în calea desfăşurării activită­ţii sindicale este faptul că majori­tatea companiilor care activează în cadrul ZEL au capital străin.

Totodată, liderul sindicatelor de la Ungheni nu-şi pierde spe­ranţa şi spune că desfăşoară cu regularitate diverse acţiuni de informare a salariaţilor privind avantajele şi eficienţa mişcă­rii sindicale. De exemplu, a fost organizată o masă rotundă în sala de şedinţe a administraţiei ZEL, intitulată „Munca decentă pentru tineret”, cu participarea reprezentanţilor mai multor or­ganizaţii, care au relatat despre promovarea eficientă a drepturi­lor şi intereselor salariaţilor da­torită comitetelor sindicale de la întreprinderi.

Concomitent, Consiliul inter-

ramural al sindicatelor din raio­nul Ungheni, împreună cu Con­siliul de Tineret al Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, au elaborat şi desfă­şurat o campanie informativă cu genericul „Tineretul spune „DA” sindicatelor”. Rodica Lupu sus­ţine că sindicatul de la Ungheni intenţionează şi de acum încolo să lucreze în vederea cooptării în rândurile sindicatelor a noilor membri şi să convingă atât lucră­torii, cât şi patronii, să susţină ideea creării organizaţiilor sin­dicale.