Un profesor nu poate oferi educație de calitate fiind la limita supraviețuirii

Foto: vocea.md

Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei este unul din primele sindicate de ramură care şi-a desfăşurat congresul – una din acţiunile cele mai im­portante şi de amploare din mişcarea sindicalistă, care se organizează o dată la cinci ani pentru a face bilanţul ac­tivităţii desfăşurate, a trasa priorităţile de viitor, dar şi pentru a alege conducerea.

La finalul congresului, în funcţia de preşedinte al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei a fost reales Dumi­tru Ivanov, iar funcţiile de vicepreşedinţi le-au revenit Nadejdei Lavric şi lui Ion Bulat. La congres au parti­cipat circa 150 de reprezen­tanţi ai organizaţiilor sindi­cale raionale şi municipale din universităţi, colegii, li­cee. Au fost invitaţi oaspeţi din Belgia şi România.

„Am făcut bilanţul, am trecut în revistă toate reuşi­tele şi succesele, dar în pa­ralel a fost sonorizat un şir de probleme rămase neso­luţionate, asupra cărora ur­mează să mai muncim. Cele mai importante din ele sunt crearea condiţiilor adecvate de muncă şi salariul”, a spus preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, Dumi­tru Ivanov.

Cea mai importantă problemă pentru Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei rămâne salariul pedagogilor

Prin protestele organiza­te, sindicatele au reuşit în 2014 să atragă atenţia asup-ra problemelor din dome-niul educaţiei şi ştiinţei, iar după negocierile cu autori­tăţile profesorii au obţinut majorări la salariu.

Însă, din cauza devalori­zării monedei naţionale, toa­te eforturile sindicatelor au fost practic reduse la zero.

Profesorii, care nu au reu­şit bine să simtă schimbările pozitive, iarăși au rămas cu nimic – din cauza depreci­erii catastrofale a leului faţă de celelalte valute, urmată de creşterea bruscă a pre­ţurilor, salariile acestora au rămas cum au fost.

Nici de această dată sindicatele nu au de gând să se împace cu situ­aţia şi declară că vor lupta pentru o nouă majorare a salariilor lucrăto­rilor din sfera socială.

„Situaţia din ţară ne-a lăsat cu buza umflată, comentează Du­mitru Ivanov criza din economie. Iată de ce o vom lua de la capăt. Trebuie să beneficiem de aceeași retribuție ca și angajații din eco­nomie. Nu cerem mai mult. Să fie toți egali, doar atât. Un profesor nu poate veni la lecții să ofere educație de calitate, să se autoinstruiască, dacă este copleșit de o sumedenie de probleme, dacă este preocu­pat de grijile privind întreținerea familiei, dacă se gândește cum să supraviețuiască”.

Bunăoară, salariul mediu al pro­fesorilor de la Gimnaziul din satul Musteața, raionul Fălești, constitu­ie 2500 de lei. „Se întâmplă din ca­uza că puțini pedagogi au ocazia să țină mai multe ore”, explică Silvia Voloșciuc, profesoară de istorie.

„Avem salarii mai mici decât cele din instituțiile municipale de învățământ, or acestea beneficiază de un suport financiar din partea primăriei. Ideea este că nouă ne sunt oferite ore puține, iar acest lu­cru afectează salariul”, afirmă Ana Salii, președinta comitetului sindi­cal al Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici”.

Cooperarea cu autoritățile

În cadrul congresului, partici-panții au adoptat și o Declarație în care au fost incluse mai multe revendicări ce țin de ameliorarea situației din domeniul educației și științei. Declarația va fi remisă Președinției, Parlamentu­lui, Guvernului, Mi­nisterului Educației.

Maia Sandu, mi­nistrul Educației, prezentă la congres, a anunțat dis­ponibilitatea de a coopera cu sin­dicatele pentru a soluționa toate problemele apărute.

„Facem echipă cu sindicatele când vine vorba despre majorarea salariilor și ameliorarea condițiilor de muncă pentru pedagogi. Fiind­că și noi ne dorim ca profesorii noștri să fie motivați și mulțumiți de nivelul de trai, afirmă ministrul. Totodată, contăm pe sprijinul sin­dicatelor atunci când vine vorba despre construirea unui sistem bazat pe performanță și creșterea rigorilor, deoarece ne dorim cu toții să avem niște pedagogi calificați”.