Un om informat este un om puternic: Zece mituri despre recensământul populației

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024,în Republica Moldova se va desfășura Recensământul Populației și Locuințelor, în cadrul căruia vor fi colectate date despre numărul și ca­racteristicile demografice ale populației, precum și despre clădirile rezidențiale și condițiile de trai. Cu referire la recensământ, în presă și pe rețele de socializare, au început să apară diferite materiale cu interpre­tări eronate despre „scopurile ade­vărate” ale recensământului și da­tele ce vor fi colectate. Expert-Grup a adunat cele mai frecvente zvonuri despre recensământ și a verificat dacă ele sunt adevărate sau nu.

Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imo­bile sau să-i identifice pe cei care stau cu chirie fără contracte oficiale.

Fals. În cadrul recensământului NU vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat dacă ai contract de chirie sau nu. Da­tele ce vor fi colectate despre clădiri se referă la materialele din care sunt construiți pereții și acoperișul, precum și anul construcției clă­dirii. Datele colectate despre locuințe se re­feră la dotarea lor cu principalele comodități, cum ar fi baie sau duș, veceu, încălzire, bucă­tărie etc., precum și suprafața locuinței. Ast­fel se va afla în ce condiții locuiesc oamenii și în ce domenii trebuie de luat măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de trai.

Mitul nr. 2. Recensământul se face pen­tru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în con­textul războiului din Ucraina.

Fals. Recensământul populației și locuințelor nu are nici o legătură cu evenimentele externe sau interne, acesta este o cercetare statistică ce se organizează o dată la fiecare 10 ani.

Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recen­sământ pentru că toată informația deja există în alte surse.

Parțial adevărat. Este adevărat că BNS poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cum ar fi registrele Agenției Servicii Publice cu date cadastrale despre clădiri și locuințe sau cu date despre persoanele înregistrate în Re­publica Moldova. Cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statistici­le necesare și, în plus, sunt deseori incom­plete. De exemplu, în Republica Moldova există localități în care nu au fost efectuate lucrări cadastrale masive și o bună parte a locuințelor nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor pentru că aces­tea vor ajunge pe mâinile escrocilor.

Fals. Este practic imposibil ca datele per­sonale comunicate recenzorilor să nimereas­că pe mâinile persoanelor terțe. În acest an, datele nu vor fi colectate pe suport de hâr­tie ca în cazul recensămintelor precedente, ci electronic, cu ajutorul tabletelor. După ce recenzorul va completa împreună cu tine chestionarele de recenzare, el va transmite datele colectate către un server securizat, pe care vor fi păstrate datele recensământului. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului, el nu le va putea păstra și nu le va putea arăta nimănui.

Mitul nr. 5. Recensământul se face pen­tru a fura banii publici.

Fals. Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest mo­tiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensământ, din bugetul de stat al Republicii Moldova vor fi alocate în total 329 de milioane de lei (din care 244 de milioane de lei în anul 2024), informația despre alocări și achiziții pentru necesitățile recensământu­lui fiind publică și verificabilă. Cea mai mare parte a banilor publici destinați recensămân­tului din anul 2024 va acoperi remunerarea personalului temporar angajat (recenzo­rilor), care va colecta în cadrul interviurilor răspunsurile date de populație la întrebările chestionarelor de recensământ. Trebuie de menționat că nu toate cheltuielile de re­censământ vor fi achitate din banii statului. Recensământul mai este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de UNFPA în valoare totală de 2,075 milioane euro: 2 milioane de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene și 75 de mii de euro – contribuția UNFPA.

Mitul nr. 6. Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.

Fals. În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. Fiecare cetățean se poate con­vinge despre aceasta accesând cu ajutorul portalului guvernamental https://mcabinet.gov.md/ro și a unei semnături electronice toate informațiile despre veniturile sale și proprietăți, care sunt în bazele de date ale diferitelor instituții ale statului. De aseme­nea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bu­nuri în posesia cetățenilor. Mai mult decât atât, răspunsurile individuale date de fiecare persoană în parte nu vor fi transmise de BNS altor autorități publice. Toate informațiile colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice pentru producerea de indicatori statistici generalizați după diferite caracte­ristici ale populației (sex, vârstă, starea civi­lă, nivelul de educație, etnie, limba maternă, ocupație etc.).

Mitul nr. 7. Dacă participi la recensă­mânt, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Fals. Datele tale individuale nu vor fi transmise de BNS nici unei autorități publice și nu vor putea fi utilizate pentru a determina drepturile tale la diferite prestații sociale sau în scopuri fiscale.

Mitul nr. 8. Participarea la recensământ nu este obligatorie.

Fals. Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație. Dar în afară de prevederile din lege, participarea la recensă­mânt este o obligație morală în calitate de locuitori ai țării în care trăim.

Mitul nr. 9. Recensământul se face pen­tru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fra­udeze alegerile.

Fals. Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică ce se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indife­rent de evenimentele politice, cum ar fi ale­gerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recen­sământului. Este de notat și faptul că dacă alegerile prezidențiale în Republica Moldo­va vor avea loc în anul 2024, atunci până la alegeri vor fi disponibile, în cel mai bun caz, doar rezultatele preliminare ale recen­sământului.

Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensământ, pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.

Fals. Rezultatele recensământului prece­dent (din 2014) au fost publicate în întregi­me și pot fi consultate pe pagina BNS. Rezul­tatele finale au fost publicate cu o întârziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folo­sită atunci (pe suport de hârtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu s-a reușit să fie colectate în cadrul recensământului. Această întârziere, precum și ponderea mare în unele localități a populației care a rămas nerecenzată, a subminat încrederea publicului în rezultate­le recensământului din 2014. Ca acest lucru să nu se mai întâmple, pentru recensămân­tul din 2024 a fost aleasă o altă tehnologie de colectare a datelor (electronică), care va permite o prelucrare mai rapidă, precum și o detaliere mai mare a informației.