Un fenomen demografic major se conturează la nivel global: un număr tot mai mare de țări ating pragul unei „societăți super-îmbătrânite”, unde peste 20% din populație are 65 de ani sau mai mult. Acest termen, popularizat de Organizația Națiunilor Unite, este folosit pentru a descrie provocările economice și sociale generate de creșterea numărului de vârstnici.
Datele din raportul World Population Prospects (ONU), analizate de Compania de media „Visual Capitalist”, arată că, până în 2025, mai multe națiuni vor depăși acest prag pentru prima dată. Printre acestea se numără Elveția, Coreea de Sud, Canada, România și Taiwan. Scăderea natalității, combinată cu creșterea speranței de viață, a transformat radical structura demografică a acestor state.
Această schimbare ridică o serie de provocări semnificative. Populația vârstnică depinde de sistemele de pensii și de asistență medicală, în timp ce numărul tot mai mic de angajați activi pune o presiune suplimentară asupra economiei.
Un exemplu elocvent îl constituie Sta-tele Unite, unde planurile de pensii se confruntă deja cu un deficit estimat la 1,34 mii de miliarde de dolari. În Monaco, lider global al acestui fenomen, 36% din populație are peste 65 de ani, iar vârsta medie a cetățenilor este de 57 de ani, cea mai ridicată din lume.
Republica Moldova: O populație tot mai îmbătrânită
Republica Moldova se confruntă cu o provocare demografică tot mai presantă, reflectând o tendință globală: creșterea accelerată a populației vârstnice. Datele recente ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, la începutul anului 2024, coeficientul de îmbătrânire a populației a ajuns la 25,2%, o creștere semnificativă față de anul 2020, când era de 21,7%.
Piramida populației la începutul anului 2024 indică o scădere semnificativă a segmentului de vârstă 25-29 de ani, reflectând migrația net negativă a adulților tineri în ultimele decenii. Coeficientul de îmbătrânire a populației a ajuns la 25,2%, un nivel ridicat de îmbătrânire demografică, înregistrând o creștere de 3,5 puncte procentuale față de anul 2020.
Cu o rată ridicată a migrației în rândul tinerilor și o natalitate scăzută, Republica Moldova devine una dintre cele mai afectate națiuni din Europa de Est de fenomenul super-îmbătrânirii. Un număr tot mai mic de angajați activi trebuie să susțină un număr tot mai mare de pensionari, ceea ce pune presiune asupra sistemului de pensii și asupra infrastructurii de sănătate. Fără reforme semnificative, riscul unui colaps financiar al acestor sisteme devine din ce în ce mai real.
În acest context, sindicatele joacă un rol esențial în negocierea unor condiții mai bune pentru muncitori, în special, pentru cei care se apropie de vârsta pensionării. Ele cer salarii mai mari, contribuții mai mari la sistemul de pensii și politici de protecție socială care să susțină tranziția către o societate în care populația activă este tot mai redusă.
Sindicaliștii recomandă o serie de măsuri pentru a reduce impactul acestei crize: stimulente pentru creșterea natalității, politici de atragere a forței de muncă tinere și reforme în sistemul de pensii. Fără astfel de măsuri, Republica Moldova riscă să devină un exemplu negativ al modului în care o populație îmbătrânită poate paraliza o țară din punct de vedere economic. Felul în care autoritățile vor gestiona această provocare va defini viitorul economic și social al țării pentru deceniile următoare.
