Achitarea salariilor „în plic” continuă să fie o problemă acută în Republica Moldova, afectând nu doar angajații, ci și stabilitatea financiară a țării. Datele oficiale indică faptul că fiecare a patra persoană angajată activează ilegal, fără un contract de muncă și primind salariul „în plic”. Acest fenomen generează anual pierderi de circa 15 miliarde de lei la bugetul public, conform autorităților.
Agricultura, sectorul HoReCa, comerțul și construcțiile se numără printre sectoarele economice cele mai vulnerabile la munca nedeclarată. Lipsa unui contract de muncă nu doar că privează angajații de drepturi esențiale, precum asigurarea socială sau medicală, dar și subminează capacitatea statului de a colecta resursele necesare pentru servicii publice.
Potrivit expertei economice Diana Enachi, din cadrul IDIS „Viitorul”, adevărata amploare a acestui fenomen rămâne necunoscută din cauza lipsei unor date precise privind companiile implicate și numărul angajaților fără contracte legale. Estimările arată că pierderile anuale la buget ar putea ajunge chiar la 20 de miliarde de lei.
„Există câțiva factori care perpetuează acest fenomen. Accesul facil la numerar și percepția greșită că este mai avantajos să activezi în afara cadrului legal reprezintă principalele probleme. Angajatorii și angajații consideră că evitarea taxelor este o soluție mai economică, dar în realitate, penalitățile ar trebui să fie mai dure”, a declarat Diana Enachi.
Măsuri pentru combaterea ilegalităților
Sindicatele reprezintă un pilon important în eradicarea muncii „la negru”, prin rolul lor de a proteja drepturile angajaților și de a milita pentru condiții de muncă echitabile. Acestea organizează campanii de sensibilizare care informează angajații despre beneficiile muncii legale și consecințele muncii nedeclarate. Totodată, sindicatele monitorizează respectarea legislației muncii în diverse sectoare economice și colaborează cu autoritățile pentru implementarea unor politici care să descurajeze munca informală. Prin oferirea de consiliere juridică și sprijin în negocierile colective, sindicatele asigură o mai bună reprezentare a angajaților și contribuie activ la construirea unei economii bazate pe transparență și respectarea legii.
Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova(CNSM), afirmă că trebuie să existe sancțiuni mai stricte pentru agenții economici care admit munca nedeclarată. Una dintre sugestiile sale este interzicerea accesului acestor companii la achiziții publice.
„Așa cum doar persoanele cu cazier curat pot accede la funcții publice, și companiile care promovează munca legală ar trebui să beneficieze de acces la proiectele publice. De asemenea, lista firmelor care permit munca nedeclarată trebuie făcută publică, pentru a descuraja acest comportament”, a menționat Igor Zubcu în cadrul unei campanii de promovare a muncii decente.
Combaterea muncii „la negru” este necesară nu doar pentru consolidarea bugetului public, dar și pentru protejarea drepturilor angajaților, afirmă sindicatele.
Măsuri precum digitalizarea plăților, controale mai stricte și stimulente fiscale pentru angajatorii care respectă legea ar putea contribui la reducerea acestui fenomen. Totuși, succesul depinde și de schimbarea percepției în societate, astfel încât munca legală să devină normă, nu excepție.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, 14,7% din totalul angajaților din economie au lucrat în sectorul informal în ultimul trimestru al anului trecut. Acest indicator arată amploarea provocării cu care se confruntă autoritățile moldovene.
