UE ne ajută să creăm condiții bune pentru tineri ca să muncească acasă

Uniunea Europeană va investi încă două milioane de euro pentru a asigura condiții mai bune de anga­jare a tinerilor din Republica Moldova, dar și a persoanelor cu dizabilități. Proiectul finanțat de UE își va concentra intervențiile pe îmbunătățirea cadrului legal, a politi­cilor și capacităților pentru un ac­ces sporit la piața muncii și condiții de muncă mai bune în Moldova. De asemenea, se va acorda sprijin pentru a aduce legislația națională cu privire la forța de muncă și mun­că în conformitate cu acquis-ul comunitar și cu standardele OIM.

Datele statistice arată că aproape 30 la sută dintre tinerii din Republica Moldova nu muncesc, dar nici nu învață. Calitatea ocu­pării forței de muncă și siguranța locului de lucru reprezintă, de asemenea, o mare preo­cupare în R. Moldova. În anul 2021, unul din patru lucrători avea un loc de muncă infor­mal. Mai mult, 6,9 la sută dintre lucrători pri­mesc salarii (parțiale) „în plic”. Se estimează că salariile neraportate reprezintă peste 7% din PIB. Printre problemele stringente ale pieței muncii se numără și inechitatea la lo­cul de muncă.

În Republica Moldova, rata de participa­re a femeilor pe piața forței de muncă este de peste 40%. Acesta este un indicator scă­zut în comparație cu cel al Uniunii Europe­ne, unde rata este de peste 70%. Din cau­za stereotipurilor, femeile sunt supuse unui tratament suspect când aplică pentru locuri de muncă, iar diferența salarială între bărbați și femei este de aproximativ 16% în țara noastră.

Totodată, în Republica Moldova, persoanele cu dizabilități întâmpină dificultăți în a găsi și menține locuri de muncă și a se bucura de tratamente echitabile compara­tiv cu persoanele sănătoase. În anul 2023, doar 15,8% dintre persoanele cu dizabilități aveau un loc de muncă oficial. Acest lucru e cauzat parțial de cunoașterea limitată de către persoanele cu dizabilități a dreptului lor la muncă și a oportunităților de muncă, de accesul limitat la reabilitare, consiliere în carieră și formare profesională, de infra­structura inaccesibilă, de nivelul scăzut de încredere în sine în rândul persoanelor cu dizabilități și de reticența angajatorilor de a angaja asemenea persoane.

Reformarea unor asemenea instituții importante, precum Ministerul Muncii și Protecției Sociale și a două agenții publice aflate în sfera sa de competență: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Mun­că și Inspectoratul de Stat al Muncii este esențială pentru ca Guvernul să poată rea­liza politici coerente de muncă, ocupare și protecție socială, să asigure incluziunea pe piața muncii, condiții de muncă sigure și lo­curi de lucru productive.

Însă, pe lângă suportul extern, e nevoie și de efortul autorităților din țară, a spus, pentru „Vocea poporului”,  Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

euractiv.com

„Cât privește combaterea muncii la negru, responsabilii de aici trebuie să se asigure că oamenii au contracte de muncă și primesc salariul la care au dreptul. Cred că acest lu­cru este strâns legat cu reforma Inspectora­tului de Stat al Muncii. Vom veni cu un spri­jin activ asupra politicii de piață a Republicii Moldova, cu experiențe internaționale pe care le putem implementa aici. Aveți proble­me și la capitolul egalitate salarială. Trebu­ie să fie salarii egale între femei și bărbați, dacă este vorba în special de aceeași mun­că. Să existe o transparență salarială. Toate sunt norme europene și, odată ce țara își dorește să adere la UE, aceste norme trebuie să fie implementate și respectate, pentru că vor aduce doar beneficii pentru salariați”, a menționat Nicolas Schmit.

În iunie 2023, Republica Moldova s-a ali­niat la Pilonul European al Drepturilor So­ciale, împărtășind pe deplin poziția UE pri­vind drepturile sociale și de muncă bazate pe echitate, condiții de muncă decente și protecție socială garantată pentru angajați. De asemenea, țara noastră urmează să sem­neze Acordul de aderare la componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare soci­ală” (EaSI) a Fondului Social European Plus (FSE+), după care va deveni eligibilă pentru finanțarea care sprijină ocuparea forței de muncă, educația, incluziunea socială și alte obiective de politică socială.