Foto: msktambov.ru
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Transferul sau concedierea nelegitimă a salariaţilor
|
|
Ce răspundere poartă angajatorul pentru transferul sau concedierea nelegitimă a salariatului?
Vasile Munteanu, Chișinău |
Conform art. 90 din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau disponibilizat nelegitim, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat, care constă din:
a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă;
b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.);
c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
Mărimea reparării prejudiciului moral este determinată de instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
Totodată, în locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar în caz de litigiu – instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară în mărime de cel puţin trei salarii medii lunare ale salariatului.
Salariile lucrătorilor trebuie să depăşească pragul de sărăcie
|
|
O mare parte din populația țării este indignată de faptul că salariile sunt mici. Unii vorbesc și despre lipsa unei salarizări echitabile. Ce înseamnă aceasta?
Vera Dumbravă, Orhei |
Pentru a da răspuns la această întrebare, considerăm necesar să ne referim la prevederile art. 4 din Carta Socială Europeană revizuită, care prevede că, pentru asigurarea efectivă a dreptului la o salarizare echitabilă, părțile contractante, adică țările care au ratificat acest mecanism european de protejare a drepturilor social-economice, inclusiv Republica Moldova, îşi asumă un şir de angajamente. Printre acestea se numără: să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă care să le asigure acestora, precum și familiilor lor, un nivel de trai decent; să recunoască dreptul lucrătorilor la un coeficient majorat de salarizare pentru orele suplimentare de lucru, cu excepția unor cazuri particulare; să recunoască dreptul lucrătorilor la salarizare egală pentru muncă de valoare egală; să recunoască dreptul lucrătorilor la o perioadă de preaviz rezonabilă în cazul încetării angajării, precum și să nu autorizeze reținerile din salariu decât în condițiile și în limitele prescrise de legislația sau reglementarea națională ori fixate prin convenții colective sau sentințe de arbitraj.
Important de menționat că, pentru a fi considerat ca echitabil în sensul art. 4 al Cartei nominalizate, un salariu nu trebuie să fie prea mult sub nivelul salariului mediu național (în Republica Moldova, acest salariu, pentru 2014, constituie aproximativ 4170 de lei și 4524 – pentru mai 2015). Or, salariile (potrivit Comitetului drepturilor sociale) trebuie să fie întotdeauna peste pragul de sărăcie din țară (minimul de existență în Republica Moldova a constituit aproximativ 1726 de lei în 2014). Sau, atunci când salariul net este mai mic de jumătate din salariul mediu național net, el este considerat inechitabil și, deci, contrar art. 4 al Cartei Sociale Europene (Carta Socială Europeană – scurt ghid).
