Foto: ziarulnational.md
În ţările Uniunii Europene, potrivit autorilor unui proiect internaţional realizat de Centrul de Cercetări Est–Europene din Varşovia, făcut public în ultimele zile ale anului trecut, se află la muncă cam 200-300 de mii de emigranţi din Republica Moldova.
De obicei, moldovenii preferă ţările din sudul continentului, precum România, Italia, Spania, Franţa. Spre deosebire de emigranţii din alte state ale CSI, care activează în sfera serviciilor din ţările respective, conaţionalii noştri lucrează în mod preponderent în agricultură sau în construcţii. Mai este de remarcat faptul că, în comparaţie cu alte ex-republici sovietice, în Republica Moldova creşte numărul persoanelor de vârstă înaintată care se decid să plece în străinătate. Totuşi, motivele care-i determină să plece peste hotare sunt practic aceleaşi pentru toţi emigranţii din spaţiul CSI: „în UE este mai bine de trăit”, „în ţările de origine viaţa este grea”.
Un alt studiu realizat de Agenţia Naţională de Marketing în ultimele luni ale anului trecut evidenţiază că un sfert dintre moldovenii care au plecat la muncă peste hotare declară că au părăsit ţara „pentru a da un viitor mai bun copiilor mei”. O cincime dintre aceştia invocă drept motiv acumularea de bani pentru ca, revenind în ţară, să poată beneficia de un trai asigurat, iar cam 18 la sută spun că au plecat peste hotare pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aproape 15% dintre respondenţi susţin că au apucat drumurile străinătăţii: „pentru a avea un trai liniştit”, „pentru a scăpa de nesiguranţa zilei de mâine”.
Ierarhia motivelor care îi face pe moldoveni să părăsească ţara este una constantă în ultimi doi ani, excepţie făcând doar referinţa la „nesiguranţa zilei de mâine”, locul 5, în 2014, faţă de poziţia 4, înregistrată în 2013. S-a micşorat ponderea celor care afirmau că vor să părăsească ţara „pentru a asigura un viitor mai bun copiilor”, „pentru a face bani şi a se întoarce în ţară” şi „pentru a scăpa de nesiguranţa zilei de mâine”. În schimb, a crescut numărul celor care ar pleca pentru a face studii, pentru a avea un trai mai liniştit şi pentru a-şi găsi un loc de muncă bine plătit.
Cifrele despre conaţionalii noştri din Rusia sunt exagerate
Colaboratorii Centrului de Cercetări Est–Europene din Varşovia presupun că aproape de anul 2050 numărul emigranţilor moldoveni în ţările UE va ajunge la 400 de mii de persoane, adică cu 100 de mii de oameni mai mult decât la momentul de faţă. De altminteri, şi datele unui studiu realizat de compania „NEXUS Moldova”, care oferă servicii pentru emigranţi şi familiile lor, arată că numărul cetăţenilor moldoveni emigranţi ar putea creşte în următorii ani cu aproximativ 107 mii de persoane care intenţionează să plece peste hotare la muncă sezonieră sau pe termen lung, în special, în ţările din Europa de Nord, în SUA şi Israel.
Din sursa citată rezultă că în prezent 411 mii de moldoveni sunt în emigraţie internaţională pe termen lung. Dintre aceştia, 370 de mii de persoane sunt lucrători imigranţi, 18.400 de moldoveni se află la studii peste hotare, iar 18.700 de persoane sunt în emigraţie în scopul reîntregirii familiei. În acelaşi timp, Biroul Naţional de Statistică relatează că, în septembrie 2014, aproape 350 de mii de moldoveni se aflau la muncă peste hotare. Adică cu 14 mii de persoane mai puţin decât în nouă luni ale anului precedent.
De asemenea, studiul „NEXUS Moldova” face unele rectificări privind numărul moldovenilor plecaţi la muncă în Rusia. În timp ce unele surse vorbesc de 800 de mii de persoane, „NEXUS Moldova” spune că acolo s-ar afla 206 mii de cetăţeni (56% din totalul lucrătorilor emigranţi), 81 de mii de cetăţeni ar fi în Italia, iar între opt mii şi 10 mii de moldoveni muncesc în Franţa, Turcia şi Portugalia. În comparaţie cu alte state care au fost studiate, emigranţii moldoveni sunt mai predispuşi să revină la baştină, dar pe an ce trece, numărul acestora scade. Sondajul atestă o tendinţă alarmantă în acest sens. Dacă, anterior, 71 la sută dintre moldoveni acceptau posibilitatea revenirii acasă, în 2012, numărul acestora a scăzut până la 59%. Pe de altă parte, este în creştere procesul de unificare a familiilor, în special, în regiunea UE. Cercetarea respectivă mai precizează că, în perioada 2012-2013, emigranţii moldoveni au trimis acasă 920 de milioane de euro. Peste jumătate dintre remitenţe au fost trimise în RM pentru a fi economisite sau investite în bunuri imobiliare. La bani se adaugă şi remitenţele sub formă de bunuri. În 2012, au fost trimise la baştină 430 de mii de colete care conţineau bunuri în valoare de peste 43 de milioane de euro. În acelaşi timp, 40 la sută dintre moldovenii aflaţi la muncă în străinătate pe termen lung se arată interesaţi să investească în localitatea de baştină.
Experţii din sindicate despre numărul real de emigranți
Statistica privind migraţia de muncă în Republica Moldova este destul de controversată şi, de cele mai multe ori, aceasta nu reflectă situaţia reală, consideră Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie social–economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. De pildă, spune dumnealui, dacă utilizăm datele statistice oficiale, constatăm că, din 2001 până în anul 2013, populaţia economic activă s-a redus cu circa 400 de mii de persoane. Totodată, populaţia ocupată este cu circa 100 de mii de persoane mai mică decât cea economic activă. În baza acestor cifre, se poate presupune că circa 500 de mii de persoane economic active sunt implicate în procesele ce țin de migraţie. Mai apoi, ar urma să avem în vedere şi persoanele atrase în aceste procese sezoniere, dar care, totodată, sunt active şi pe piaţa muncii a ţării. Această cifră, de asemenea, variază şi poate ajunge la circa 100 de mii de persoane. În concluzie, pornind de la datele statistice existente, putem vorbi de un număr de circa 600 de mii de persoane plecate la muncă peste hotare, conchide Sergiu Iurcu.
