În timp ce Guvernul îşi propune ca noul sistem de pensii să fie pus în aplicare de la 1 ianuarie 2017, reprezentanţii sindicatelor sunt sceptici în privinţa faptului că ar mai fi timp suficient pentru dezbateri. În consecinţă, aceştia optează pentru desfăşurarea unor discuţii şi consultări cât mai detaliate pe marginea proiectului de lege cu privire la reforma sistemului de asigurări sociale de stat, aflat în proces de elaborare.
Reforma sistemului de pensii este cea mai importantă chestiune care preocupă în prezent societatea, iar realizarea ei trebuia iniţiată încă mai demult, a menţionat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul unui atelier de lucru, desfăşurat miercuri la Chişinău. De aceea, acum există un deficit financiar considerabil în sistemul asigurărilor sociale de stat.
„Unul dintre cele mai importante aspecte legate de această reformă ţine de majorarea vârstei de pensionare. În unele state, aceasta creşte cu câte două luni pe an, în altele cu trei sau patru, pe când în ţara noastră – cu şase. Este un subiect destul de dureros şi, de aceea, vrem să-l discutăm cu reprezentanţii Guvernului”, a remarcat Oleg Budza.
Preşedintele CNSM a subliniat că sindicatele solicită condiţii egale de stabilire a pensiilor pentru toţi salariaţii. Dacă vor exista şi privilegii pentru unele categorii de pensionari, ele trebuie să fie acoperite din bugetul de stat, nu pe seama celor care achită contribuţii din veniturile lor mai mult derizorii decât decente, a opinat Oleg Budza.
Sindicatele vor insista, în cadrul dezbaterilor publice pe marginea noului sistem de pensii, şi asupra
creării unor facilităţi pentru salariaţii care lucrează în condiţii grele şi nocive, a mai accentuat preşedintele CNSM.
La rândul său, Martin Hutsebaut, expert al Uniunii Europene, a opinat că, pentru a-şi atinge scopul, reforma pensiilor care a fost iniţiată în ţara noastră ar trebui să pornească de la combaterea ocupării informale, pentru a fi contabilizate veniturile reale ale salariaţilor.
Totodată, ar fi necesar să fie majorat stagiul de cotizare la pensie, precum şi vârsta de pensionare, de vreme ce speranţa de viaţă este în creştere, la fel ca şi numărul beneficiarilor de pensii.
De asemenea, trebuie să fie acelaşi tratament faţă de toţi pensionarii. Astfel, în Uniunea Europeană, condiţiile oferite salariaţilor din sectorul privat şi celor din administraţia publică sunt în proces avansat de echivalare, a specificat Martin Hutsebaut.
În acelaşi timp, este necesar ca, pentru finanţarea sistemului de pensii, autorităţile moldoveneşti să identifice şi surse alternative, cum ar fi sporirea impozitului pe lux.
Cât despre majorarea vârstei de pensionare, de vreme ce femeile trăiesc în medie cu cinci ani mai mult, este normal ca ele să fie tratate la fel ca şi bărbaţii. În prezent, în ţările UE, vârsta de pensionare este aceeaşi – de 65 de ani – pentru femei şi bărbaţi.
O altă precondiţie esenţială ar fi crearea concomitentă a unui sistem de pensii private, pe lângă cel public. Astfel, într-un final, rata de înlocuire a salariului prin pensie ar urma să crească continuu, de la aproximativ 25 la sută în prezent, până la 50 la sută.
În context, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a precizat că reforma pensiilor are scopul de a crea un sistem echitabil, sustenabil şi transparent de acordare a pensiilor publice, precum şi menţinerea cât mai îndelungată a salariaţilor pe piaţa muncii.
