Ţara lider mondial în energia eoliană. Care este potenţialul Republicii Moldova

 

Danemarca are cel mai mare procent de energie eoliană în mixul ener­getic, înregistrat în întreaga lume. Are o politică energetică foarte am­biţioasă, care vizează ca, până în anul 2020, 50 la sută din consumul de energie să fie asigurat de electricitatea produsă de turbine eoliene, cu scopul de a nu mai utiliza combustibilii fosili până în anul 2050. Vorbim despre Danemarca, unde am fost recent într-o vizită de studiu, ţara cu cei mai fericiţi locuitori, potrivit Raportului Mondial al Ferici­rii, fericire care este determinată de bunăstarea materială şi socială.

 

Cât priveşte Republica Moldova, are şi aceasta stabilită o ţintă specifică sectorului electroenergetic – de a produce 10% energie electrică ,,verde” până în anul 2020. Deo­camdată, aceasta este de circa 3%. Pentru a atinge această țintă, avem nevoie de investiții între 150-200 de milioane de euro.

 

Independentă energetic

 

Poziția sa geografică, între Marea Nordu­lui şi Marea Baltică, a influenţat nu doar is­toria Danemarcei, dar și economia. Și-a păs­trat mereu vocația de independență și, până în prezent, se dezvoltă pe cont propriu, prin cultură și reforme iluministe.

Potrivit datelor instituţiilor de resort, danezii acoperă astăzi 140% din nevoile energetice ale țării lor doar cu ajutorul cen­tralelor eoliene, excedentul luând calea Ger­maniei, Norvegiei și Suediei.

,,Rezultatele danezilor arată că o lume în care există doar energie curată nu este o fan­tezie. Energia produsă de vânt poate fi, cu siguranță o soluție pentru tăierea emisiilor de carbon”, a spus Oliver Joy, purtător de cuvânt al Asociației Europene pentru Ener­gia Eoliană, citat de The Guardian.

„Ne vom atinge, cu siguranţă, obiectivele privind 2020. Ne-am stabilit un record unic în lume. Și aceasta arată că ne putem atinge obiectivul final, și anume de a opri încălzirea globală”,  a declarat ministrul danez al Cli­mei, Rasmus Helveg Petersen. El a declarat că recordul eolian va determina Danemarca să elimine treptat cărbunele, un proces care el ar dori să se întâmple în doar zece ani.

„Cred că acest lucru ne oferă câteva oportunități de a scăpa de cărbune mai de­vreme și să mergem înainte cu conversia verde”, a adăugat Rasmus Helveg Petersen.

Potrivit site-ului care monitorizează, mi­nut cu minut, influxul de energie în rețeaua națională daneză, centralele eoliene nici măcar nu 

funcționau la capacitate maximă în ziua în care au fost înregistrate rezultatele extraordinare.

 

Record mondial în 2015

 

Morile de vânt din Danemarca au înregis­trat un nou record mondial în 2015. Energia eoliană reprezintă 42,1% din totalul consu­mului de energie din această țară, potrivit datelor publicate de Energinet, compania care gestionează rețelele electrice ale Dane­marcei.

Danemarca are cel mai mare procent de energie eoliană în mixul energetic, înregis­trat în întreaga lume. Anul trecut, procentul de energie eoliană a fost de 39,1%, ceea ce a reprezentat un record mondial. ,,Nu este neobișnuit că avem ore în care producția de energie eoliană depășește consumul. Însă, în partea vestică a țării, uneori producția depășește cu 16% consumul, ceea ce demon­strează că suntem în măsură să exportăm și să importăm energie verde”, au afirmat reprezentanții Energinet într-un comuni­cat.

Danemarca a exportat energie eoliană în Norvegia, Suedia și Germania și a cumpărat energie hidro din Norvegia și energie solară din Germania. „Centralele electrice pe căr­bune sau cele care sunt alimentate cu bio­masă joacă un rol de tampon în alimentarea cu energie atunci când nu există producție de energie eoliană sau solară”, declară un reprezentant al Energinet, Carsten Vittrup.

Parlamentul danez și-a propus ca, până în 2020, jumătate din consumul de ener­gie electrică din Danemarca să fie de proveniență eoliană. Iar în 2030, Danemar­ca intenționează ca 90% din energia desti­nată încălzirii centrale să fie regenerabilă. Conform Asociației daneze a Energiei, elec­tricitatea reprezintă numai o zecime din energia totală utilizată în Danemarca, iar folosirea combustibililor fosili, cum ar fi petrol, cărbune și gaze naturale, încă repre­zintă aproximativ trei sferturi din consumul total de energie al ţării.

Nu vor să se oprească aici Danezii nu au de gând să se oprească aici cu investițiile în turbinele eoliene.

„Danemarca are un program foarte am-bițios. Se încearcă dublarea capacității actu­ale. Creșterea sistemului eolian danez este de 18% în fiecare an”, a precizat Kees van der Leun, de la firma de consultanță ener­getică Ecofys.

Peste trei sferturi din „fermele” eoliene din Danemarca sunt susținute financiar de guvernul de la Copenhaga.

Parte a acestui obiectiv, guvernul danez a decis anul trecut înființarea unui centru de testare a turbinelor eoliene în apropiere de Oesterild, în partea de vest a Danemarcei. Prima turbina eoliana testata aici are 197 m, însă aici se pot testa turbine eoliene de până la 250 m.

„Până acum, centrul de testare este singu­rul loc din lume pentru testarea mega-turbi­nelor eoliene ale viitorului. Aici, cercetăto­rii din cadrul Universităţii îşi pot continua parteneriatul cu industria eoliana, care a dat Danemarcei o poziţie de lider mondial în dezvoltarea de noi tehnologii pentru turbine eoliene”, declară rectorul  Universității Teh­nice din Danemarca, Anders Bjarklev.

 

Ţările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene

 

Țările cu cea mai mare capacitate insta­lată în ferme eoliene sunt China, SUA, Ger­mania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în totalul con­sumului intern, era de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE. În ţara vecină, România,  procentul era de 3% la începutul anului 2012. Pentru moment, în România există peste o mie şi jumătate de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind în Dobrogea.

La 1 aprilie anul curent, România înre­gistra 3008 MW instalaţi în eolian, care re­prezintă investiţii de peste cinci miliarde de euro.

 

Siguranța energiei eoliene

 

Energia eoliană este o energie curată și regenerabilă, dar este intermitentă, având variații în timpul zilei și al anotimpului, și chiar de la un an la altul. Turbinele eoliene funcționează cam 60% din an în regiunile cu vânt.

Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.

În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din Europa.

 

Republica Moldova, dependentă de sursele energetice de import

 

Potrivit datelor Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE), astăzi, în Republica Mol­dova sunt trei instalaţii eoliene care gene­rează 1,2 megawaţi. În anul 2012, Guvernul a finanţat fabricarea a zece turbine eoliene, fiecare cu puterea de 10 kilowaţi, care au fost produse după proiectul Universităţii Tehnice a Moldovei (UTM). Două turbine au fost instalate în Parcul Universităţii Tehnice pentru iluminarea nocturnă a campusului universitar din sectorul Râşcani al capitalei. O altă turbină de putere mică a fost insta­lată în comuna Brânza din raionul Cahul. Aceasta ajută la pomparea apei din sonde (cu adâncimea de 168 de metri) în sistemul de alimentare cu apă potabilă a satului.

Anterior, fostul rector al UTM, Ion Bos­tan, a spus că aceste turbine pot fi utiliza­te de către consumatorii individuali pentru iluminarea unor case sau a străzilor satelor noastre. ,,Toate satele se află pe coline, unde viteza vântului este satisfăcătoare şi energia eoliană poate fi convertită în energie electri­că”, a mai spus atunci Ion Bostan.

Prețul unei turbine eoliene cu puterea de 10 kilowaţi, produsă în SUA, se ridică la peste 50 de mii de dolari. În Europa, aceasta costă peste 35 de mii de euro, iar una produ­să în Republica Moldova s-ar ridica la suma de circa 15 mii de euro. Preţul mai mic se ex­plică prin forţa de muncă ieftină, dar şi cel al materialelor.

Datele AEE arată că ţara noastră este de­pendentă de sursele energetice de import, acoperind astfel 88 la sută din consumul de energie. Ponderea energiei din surse de energie regenerabilă constituie aproxima­tiv 13,2% din consumul final brut de resur­se energetice, conform Balanţei Energetice pentru anul 2014.