25 October 2024
Chisinau
Social

Supraviețuitorii iadului de la Cernobîl

Loading
Social Supraviețuitorii iadului de la Cernobîl
Supraviețuitorii iadului de la Cernobîl
cernobil

Foto: patriot.zt.ua

Anul acesta, pe 26 aprilie, s-au împlinit 28 de ani de la pro­ducerea accidentului nucle­ar de la Cernobîl, Ucraina. Este cel mai grav accident din istoria energiei nuclea­re. Un nor de precipitații ra­dioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei Centrale și de Est. Suprafețe mari au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

 

 

Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industri­ei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și determinând guver­nul sovietic să devină mai puțin secretos. E dificil de estimat un număr precis al victimelor pro­duse de evenimentele de la Cer­nobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat nu­mărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea termenului „radiație” din certificatele de deces, potrivit Wikipedia.

În acel an, sute de moldo­veni au fost trimiși la Cernobîl pentru lichidarea consecințelor avariei. Foștii „lichidatori” care au supraviețuit până în ziua de astăzi toată viața luptă cu boli, consecință a expunerii la radiații.

În fișa medicală a chișină-uianului Ion Lazăr, invalid de gradul I, la rubrica diagnoză e scris: „Cernobîl”. În 1986, el avea 23 de ani. A fost chemat de ur­genţă la Comisariatul militar din Chişinău şi i s-a spus că va fi dus la exerciţii militare în Ucraina. „Eram 50 de tineri în acea zi la Ialoveni. Nimeni nu știa că urma să participăm la lichidarea con­secinţelor avariei de la Cernobîl”, povesteşte Ion Lazăr.

„Singurul lucru pe care ni l-au spus înainte de a începe lucrul a fost că peste două zile vom avea dureri insuportabile de cap, dar să nu ne adresăm la punctul me­dical că nu au ce să ne facă”, îşi aminteşte bărbatul. „Lucram îmbrăcaţi în haine militare. Ni se dădea câte un respirator pe zi, care seara arăta de parcă ar fi fost trecut prin iod. Ne-au dat dozimetre ca să măsurăm nivelul de radiaţie, dar ni le-au luat pes­te trei zile. În registre notau un nivel de radiaţie admisibil ca să ne ţină acolo cât mai mult timp posibil”, mai spune Ion Lazăr.

Timp de o lună, cât s-a aflat acolo, bărbatul a spus că doar o singură dată li s-au dat salopete speciale pentru protecție îm­potriva radiaţiei, dar le-au fost luate peste două zile. „Vin nu ni se dădea. Unii obţineau spirt din clei care urma să fie pus pe marginea drumurilor ca să nu se răspândească radiaţia. Un tânăr a băut într-o seară astfel de spirt, s-a culcat şi nu s-a mai trezit”, își amintește bărbatul.

„Pe 1 mai 1986, exact în ziua în care norul era deasupra Moldo­vei, toată lumea era afară. Nu am fost anunţaţi, nu ni s-a spus ni­mic”, povesteşte Natalia Hasan, preşedintele Fundaţiei „Ecoul Cernobîlului”. Natalia îşi amin­teşte că, în acelaşi an, moldo­vencele gravide au fost lipsite de dreptul de a deveni mame. Fără a fi întrebate, femeile erau silite să facă avort ca să nu nască prunci cu malformaţii.

 

În perioada 1989-1996, în Moldova s-au născut 8.509 co­pii cu malformaţii congenitale, conform datelor Centrului Naţional al Mamei şi Copilului. Mulți dintre ei au rămas cu sechele din cauza accidentului de la centrala nucleară. În Europa, sute de mii de oameni au avut de suferit în urma catastrofei de la Cernobîl, îmbolnăvindu-se de cancer, leu­cemie și alte maladii incurabile.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand