Lilia Aramă, președinta Comisiei de Femei din cadrul Federației Sindicatelor din Silvicultură „Sindsilva” și președinta comitetului sindical din cadrul Întreprinderii Silvo-Cinegetice „Sil-Răzeni” din raionul Ialoveni, propune ca produsele autohtone pentru copii, atât cele alimentare, cât și cele nealimentare, să fie scutite de taxa pentru valoare adăugată, în valoare de 20 la sută din prețul mărfii.
Totodată, liderul sindical susține că valoarea TVA-ului trebuie să fie redirecționată către tinerele familii cu copii. Aceste aspecte au fost abordate de membrele Comisiei de Femei din cadrul CNSM, la o masă rotundă, care a avut loc recent la Fabrica de Confecții SA „Ionel” din capitală. La întrunire au fost prezente și Galina Balmoș, consilier al președintelui Republicii Moldova, precum și Natalia Postică, consilier al premierului.
Totodată, Lilia Aramă a cerut autorităților să întreprindă mai multe măsuri proecologie. „Actualmente, fondul forestier național constituie doar 12,7% din teritoriul țării. În același timp, în țările vecine, acest indicator este de 28-30 la sută. De exemplu, în România, 28 la sută din suprafața totală a țării le ocupă pădurile. Suprafețe mai mari de păduri înseamnă mai mult oxigen, înseamnă o populație mai sănătoasă. Nu în zadar pădurile sunt numite plămânii planetei. Și se zice că pădurea cheamă ploaia. Păi de unde să avem ploi, din moment ce avem spații verzi pe suprafețe atât de mici?”, își argumentează cerințele Lilia Aramă. Potrivit datelor Agenției „Moldsilva”, majoritatea terenurilor acoperite cu păduri sau 87,2% se află în proprietatea statului, restul fiind deținute de primării – 12,2%, și doar 0,6% dintre păduri sunt în proprietate privată.
„Plămânii” Moldovei, „rarefiați”
„Nu cerem resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat. Dacă taxa pe valoare adăugată, în valoare de 20 la sută, de la vânzarea masei lemnoase, ar rămâne în bugetul întreprinderilor silvice, acești bani ar permite plantarea unor suprafețe mai mari de păduri. Ar fi bine că Guvernul să se întoarcă cu fața spre problemele care există în domeniul silvicultură. Mai mulți arbori înseamnă mai puține cazuri de alunecări de teren și mai puține case prăbușite, din cauza eroziunilor solului. Fâșiile de protecție de pe malurile lacurilor pur și simplu au dispărut, deoarece nici pentru acestea nu sunt destui bani”, a constatat, cu regret, Lilia Aramă.
Sursa citată a ținut să menționeze că deja de mai mulți ani întreprinderile silvice din R. Moldova activează în regim de autogestiune și „doar un procent foarte mic din bugetul de stat se virează pentru activități de combatere aeriană a vătămătorilor pădurilor, și numai unităților silvice în care există focare de vătămători. Din informația pe care o dețin, numai trei întreprinderi silvice din țară, din 25 de entități, aflate în subordinea Agenției „Moldsilva”, au primit în anul curent bani de la bugetul național, pentru combaterea aeriană a vătămătorilor pădurilor”, a punctat Lilia Aramă.
„O bună parte din întreprinderile silvice au venituri modeste, cu atât mai mult cu cât, în ultimul timp, multe fabrici de mobilă se închid. Totodată, printr-o hotărâre de Guvern, întreprinderile silvice din țară nu au dreptul de a exporta produse din lemn, cum ar fi parchetul sau cheresteaua”, a adăugat președinta Comisiei de Femei din cadrul Federației „Sindsilva”.
Date ale Agenției „Moldsilva” arată că 1,6% dintre pădurile din Republica Moldova au funcții de protecție a apelor, 7,9% – de protecție a terenurilor și solurilor, 47,4% – rol de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători, 26,4% dintre păduri au funcții de recreere și 16,7% din suprafețele de păduri sunt de interes științific și ocrotire a genofondului și ecofondului forestier.
