Succese şi rezerve în cadrul negocierilor dintre partenerii sociali

Rezultatele obţinute în 2013 în urma negocierilor purtate cu ministerele şi Guvernul nu au fost suficient de mari în viziunea noastră, a declarat preşedintele Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută săptămâna trecută împreună cu reprezentanţii patronatelor. Printre acestea se numără majorarea de la 1300 până la 1400 de lei a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real şi stabilirea în mărime de 1000 de lei lunar a salariului tarifar pentru prima categorie de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar.

 

„Împreună cu patronatele am negociat şi am obţinut apro­barea Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale. Este un document important pentru ca orice lu­crător din sectorul real să nu fie exploatat”, a apreciat preşedin­tele CNSM. Concomitent, a fost elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care vor fi anu­late reglementările în vigoare ce permit ca durata neîntreruptă a unei zile de muncă să fie de până la 24 de ore.

 

Alte facilităţi fiscal

 

Un alt impact al dialogului social desfăşurat în 2013 este majorarea cu 1152 de lei a cotei impozitului pe venit al persoa­nelor fizice, cu 396 de lei a scu­tirii personale, cu 588 de lei a celei personale majore şi cu 84 de lei – a scutirii pentru persoa­nele întreţinute. De asemenea, a fost aprobată revenirea la cota de opt la sută a taxei pe valoare adăugată la zahărul din sfeclă şi a producţiei din fitotehnie, zoo­tehnie şi horticultură.

 

Pentru majoritatea moldovenilor, singura sursă de existenţă este salariul

 

În perioada de referinţă, în legislaţie a fost introdusă dedu­cerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transport, hra­nă şi studiile profesionale ale angajatului, precum şi a celor destinate activităţii sindicatelor. De asemenea, a fost majorată cu 500 de lei indemnizaţia unică la nașterea copilului, care consti­tuie acum 3100 de lei pentru primul copil și, respectiv, 3600 de lei – pentru următorii. Cotele contribuţiilor de asigurări soci­ale de stat au fost menţinute la nivelul de şase la sută pentru salariat şi de 23 la sută – pentru angajator.

 

Rezultate semnificative

 

Alte succese ale dialogului social sunt modificarea Regu­lamentului cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social în vederea ajustării punc­tajului și pragului de evaluare a bunăstării familiei. A fost ac­ceptată şi propunerea CNSM ca asigurarea facultativă a salaria­ţilor în caz de accidente de mun­că sau boli profesionale să nu fie supusă impozitării. În acelaşi timp, s-a obţinut ca profesiile lucrătorilor sindicali să fie inclu­se în structura Clasificatorului ocupaţiilor din ţara noastră şi să fie majorate cu 10 mil. de lei cheltuielile pentru tratamentul balneosanatorial al salariaților. O realizare semnificativă este şi includerea reprezentanţilor salariaţilor, cu vot consultativ, în organele competente în pro­cesul de privatizare a proprie­tăţii publice, a accentuat Oleg Budza.

 

Priorităţi pentru 2014

 

Preşedintele CNSM a remar­cat că o problemă pe care sindi­catele o vor aborda şi în 2014, dar şi până la identificarea unor soluţii eficiente, este realizarea Planului de acţiuni de minima­lizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”.

Oleg Budza a specificat în context că CNSM a solicitat sprijinul Organizaţiei Interna­ţionale a Muncii în revizuirea unor reglementări legale con­trare practicilor internaţionale ce restricţionează exercitarea controalelor la întreprinderi de către inspectorii de Stat ai Mun­cii. Vorbitorul a adăugat că, re­cent, reprezentanţii Ministeru­lui Muncii, Protecţiei Sociale şi

Familiei au remis sindicatelor un proiect de lege care prevede schimbarea condiţiilor de efec­tuare a controalelor respective, inclusiv permiterea celor inopi­nate.

 

Problemele angajatorilor

 

La rândul său, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patro­natului, Leonid Cerescu, a men­ţionat că pentru 2014, Consiliul de conducere al acestei organi­zaţii are ca scop realizarea unui pachet de măsuri de înlăturare a celor mai mari obstacole în activitatea agenţilor economici. „În urma negocierilor tripartite ne-am înţeles ca implementa­rea standardelor naţionale de contabilitate să fie efectuată în mod benevol în 2014, iar din 2015 – obligatoriu. Totodată, a fost redus de la 90 la 45 de zile termenul de restituire a tvala investiţiile capitale, am convenit asupra plafonării impozitelor locale şi am primit acceptul de a fi micşorat până la 15 numărul anual al zilelor de incapacitate temporară de muncă plătite de angajator”, a specificat Leonid Cerescu.

 

Reticenţa Guvernului

 

Printre nereuşite, preşedintele CNPM a menţionat majorarea cu jumătate de procent pentru salariat şi tot atâta pentru angajator a primei de asigurări medicale obligatorii. Leonid Cerescu a accentuat că businessul legal din ţara noas­tră, reprezentat de patronate, a negociat cu Guvernul un me­morandum de colaborare care nu a fost semnat.

”Reticenţa Guvernului refe­ritoare la semnarea acestui do­cument este greu de înțeles, de vreme ce este primul și singurul prin care mediul de afaceri își asumă un rol activ în comba­terea fenomenului muncii la negru și a corupției”, a apreciat Leonid Cerescu.

În context, vicepreşedintele CNPM Alexandru Slusari a de­clarat că, în prezent, economia naţională este afectată profund de unele flageluri cum sunt: concurenţa neloială, economia informală şi corupţia. Acest lucru a cauzat reducerea sem­nificativă, timp de câţiva ani, a numărului de contribuabili care achită contribuţii de asigurări sociale şi în medicină.

„Noi aşteptăm măsuri cardi­nale în relaţiile business-sindi­cate şi Guvern, numai în trei pu­tem combate aceste flageluri”, a opinat Alexandru Slusari.

Şi preşedintele Asociaţiei businessului mic din Moldova, Eugen Roşcovan, a menţionat că dialogul social are o impor­tanţă foarte mare în crearea unui mediu de afaceri favorabil şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar, în special, crearea de noi locuri de muncă. Colaborarea dintre patronate şi sindicate este activă pentru că dezvoltarea unui mediu de afa­ceri necesită ca partenerii soci­ali să colaboreze în permanen­ţă, a afirmat Eugen Roşcovan.

Vicepreşedintele CNSM, Pe­tru Chiriac, a constatat că, de la declararea independenţei Re­publicii Moldova, salariile lasă în permanenţă de dorit.

„Singura sursă de existenţă pentru majoritatea populaţiei este salariul şi vrem ca formu­la de calculare a acestuia să fie revizuită. Totuşi, trebuie să se pornească nu de la situaţia birocratică din sistemul eco­nomic, dar de la necesităţile oamenilor, a celor care produc şi au dreptul la o muncă şi un salariu decent”, a sugerat Petru Chiriac.

La acelaşi eveniment, secre­tarul confederal al CNSM, Ni­colae Suruceanu, a menţionat că după parafarea Acordului de Asociere cu UE, una din obliga­ţiunile statului este de a adapta legislaţia naţională la standar­dele şi directivele comunitare. Două documente care vor fi aduse în concordanţă cu cerin­ţele europene sunt esenţiale. Secretarul confederal s-a refe­rit, în special, la două documen­te ce urmează a fi armonizate.

Este vorba în primul rând de modificarea şi completarea Co­dului muncii, iar sindicatele op­tează pentru a găsi un echilibru de interese care nu va afecta drepturile şi protecţia salaria­ţilor.

Al doilea ţine de instituirea în ţara noastră a practicii de soluţionare pe cale amiabilă a conflictelor de muncă, care în prezent sunt rezolvate din start în instanţa de judecată.