29 martie 2024
Chisinau
Social

Stresul la locul de muncă, una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI

Loading
Social Stresul la locul de muncă, una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI
Stresul la locul de muncă, una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI
pixabay.com

Stresul la locul de mun­că este considerat ca fiind cel de al doilea risc major în domeniul securității și sănătății în muncă. Acesta are un impact semnificativ asupra sănătății oameni­lor, organizațiilor și econo­miilor naționale. În urma efectuării mai multor studii, inclusiv Studiul european al întreprinderilor privind riscurile noi și emergente, stresul relaționat cu locul de muncă a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI.

Acest subiect a fost discutat la seminarul Național cu genericul „Riscurile psihosociale în Româ­nia”, organizat de Punctul Fo­cal al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – România și Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pen­tru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont”, București. La eveni­ment a participat și Elena Carchi­lan, șefa Inspectoratului Muncii al CNSM.

„A fost prezentată analiza și concluziile celui de-al treilea pro­iect ESENER al EU OSHA / ESENER 3, finalizat în 2019. În cadrul pro­iectului, au fost chestionate peste 45.000 de companii din 33 de țări privind gestionarea securității și sănătății în muncă și, în particular, managementul riscurilor psiho­sociale. Chestionarul a inclus, de asemenea, și întrebări privind di­gitalizarea, oferind o perspectivă holistică asupra practicilor curente în domeniul securității și sănătății în muncă în Europa. Webinarul s-a bucurat de prezența lui Xabier Irastorza, manager de proiect se­nior /EU OSHA, care a condus și realizat toate etapele acestui pro­iect, respectiv ESENER 1-3”, ne-a declarat Elenea Carchilan.

Potrivit studiului, aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că re­prezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdu­te. Ca și alte aspecte care afectea­ză sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmati­zat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, ris­curile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.

 

Riscurile sociale

În cadrul evenimentului, spe-cialiștii au explicat, înainte de toa­te, ce sunt riscurile psihosociale și stresul? Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, or­ganizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără: vo­lumul excesiv de muncă; cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de înde­plinit lucrătorul; lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectea­ză lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității; schimbările organizato­rice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă; comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor; hărțuirea psihologi­că și sexuală, violența din partea terților.

Atunci când se analizează exi-gențele de la locul de muncă, este important să nu se confun­de riscurile psihosociale, precum volumul de muncă excesiv, cu condițiile în care mediul de lu­cru, deși deosebit de stimulator și uneori reprezentând o provocare, este favorabil, lucrătorii fiind bine pregătiți și motivați să își realizeze cât mai bine sarcinile de serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporește performanțele și dezvol­tarea personală, precum și bunăs­tarea psihică și fizică a lucrătorilor. Lucrătorii sunt confruntați cu stre­sul când solicitările de la locul de muncă sunt prea mari, depășindu le capacitatea de adaptare. Pe lân­gă problemele de sănătate psihi­că, lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănă­tate fizică, de exemplu, afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.

 

Gestionarea stresului constituieo preocupare a sindicaliștilor

La nivelul organizației, prin­tre efectele negative se numără performanța economică generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul (prezența lucrători­lor la locul de muncă atunci când sunt bolnavi sau când nu își pot în­deplini în mod eficient sarcinile de serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi decât cele care au la bază alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și la creșterea ratei de pensiona­re anticipată. Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de societate din cauza stresului la lo­cul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național într-o țară mai mare ca Republica Moldova.

Și la noi se vorbește puțin despre stresul la locul de muncă, adică nu este recunoscut ca fiind o problemă ce afectează sănăta­tea salariaților și productivitatea acestora. Elena Anton, doctor în medicină, profesor de psihologie medicală și nursing la Centrul de educație medicală continuă a per­sonalului medical și farmaceutic cu studii medii, s-a întâlnit ante­rior cu sindicaliștii din Republica Moldova și le-a vorbit despre cum pot să facă față stresului la locul de muncă, oferindu-le soluții precum gestionarea corectă a timpului, gândirea pozitivă, comunicarea, un stil de viață sănătos etc.

Concluzia e că riscurile psiho­sociale și stresul la locul de muncă pot fi prevenite și gestionate cu succes, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand