Stresul la locul de muncă este considerat ca fiind cel de al doilea risc major în domeniul securității și sănătății în muncă. Acesta are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale. În urma efectuării mai multor studii, inclusiv Studiul european al întreprinderilor privind riscurile noi și emergente, stresul relaționat cu locul de muncă a fost declarat de către Organizația Mondială a Sănătății drept una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI.
Acest subiect a fost discutat la seminarul Național cu genericul „Riscurile psihosociale în România”, organizat de Punctul Focal al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – România și Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont”, București. La eveniment a participat și Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii al CNSM.
„A fost prezentată analiza și concluziile celui de-al treilea proiect ESENER al EU OSHA / ESENER 3, finalizat în 2019. În cadrul proiectului, au fost chestionate peste 45.000 de companii din 33 de țări privind gestionarea securității și sănătății în muncă și, în particular, managementul riscurilor psihosociale. Chestionarul a inclus, de asemenea, și întrebări privind digitalizarea, oferind o perspectivă holistică asupra practicilor curente în domeniul securității și sănătății în muncă în Europa. Webinarul s-a bucurat de prezența lui Xabier Irastorza, manager de proiect senior /EU OSHA, care a condus și realizat toate etapele acestui proiect, respectiv ESENER 1-3”, ne-a declarat Elenea Carchilan.
Potrivit studiului, aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.
Riscurile sociale
În cadrul evenimentului, spe-cialiștii au explicat, înainte de toate, ce sunt riscurile psihosociale și stresul? Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără: volumul excesiv de muncă; cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul; lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității; schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă; comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor; hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.
Atunci când se analizează exi-gențele de la locul de muncă, este important să nu se confunde riscurile psihosociale, precum volumul de muncă excesiv, cu condițiile în care mediul de lucru, deși deosebit de stimulator și uneori reprezentând o provocare, este favorabil, lucrătorii fiind bine pregătiți și motivați să își realizeze cât mai bine sarcinile de serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporește performanțele și dezvoltarea personală, precum și bunăstarea psihică și fizică a lucrătorilor. Lucrătorii sunt confruntați cu stresul când solicitările de la locul de muncă sunt prea mari, depășindu le capacitatea de adaptare. Pe lângă problemele de sănătate psihică, lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănătate fizică, de exemplu, afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
Gestionarea stresului constituieo preocupare a sindicaliștilor
La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța economică generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul (prezența lucrătorilor la locul de muncă atunci când sunt bolnavi sau când nu își pot îndeplini în mod eficient sarcinile de serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi decât cele care au la bază alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și la creșterea ratei de pensionare anticipată. Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național într-o țară mai mare ca Republica Moldova.
Și la noi se vorbește puțin despre stresul la locul de muncă, adică nu este recunoscut ca fiind o problemă ce afectează sănătatea salariaților și productivitatea acestora. Elena Anton, doctor în medicină, profesor de psihologie medicală și nursing la Centrul de educație medicală continuă a personalului medical și farmaceutic cu studii medii, s-a întâlnit anterior cu sindicaliștii din Republica Moldova și le-a vorbit despre cum pot să facă față stresului la locul de muncă, oferindu-le soluții precum gestionarea corectă a timpului, gândirea pozitivă, comunicarea, un stil de viață sănătos etc.
Concluzia e că riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă pot fi prevenite și gestionate cu succes, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii.