Specialiştii moldoveni, plătiţi mai rău decât muncitorii necalificaţi

Aproximativ 100 de mol­doveni vor fi angajaţi la noi locuri de muncă, în următoa­rele două săptămâni. Acesta este numărul mediu al noro­coşilor vizitatori ai unui târg al locurilor de muncă, orga­nizat de miercuri şi până la finele acestei săptămâni, la Chişinău.

Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Mun­că, peste 500 de locuri de lucru vacante sunt propuse de această dată persoanelor care sunt în căutarea unui serviciu şi dispun sau nu de experienţă ori de pregătire profesională.

Cele mai multe sau în nu­măr de 480 sunt funcţiile publice rămase vacante. Su­plinirea lor are loc pe bază de concurs, iar numărul candidaţilor înscrişi în cursă este, de obicei, de trei-patru pentru un loc. Salariile por­nesc în acest caz de la 2200 de lei şi depăşesc chiar şi 10 mii de lei. Ce-i drept, nici una dintre funcţiile cu cel mai mare salariu oferit nu şi-a găsit, deocamdată, can­didatul potrivit, au precizat reprezentanţii Cancelariei de Stat.

Cert este însă că venitu­rile deţinătorilor de funcţii publice vor fi asigurate în totalitate sub aspect social, ceea ce va conta ulterior la stabilirea pensiilor de vâr­stă.

Nu aceeaşi este situaţia când vine vorba despre cu­sătorese sau constructori, bunăoară. Deşi reprezentan­ţii angajatorilor declară că sumele făcute publice la târ­gul de cariere sunt trecute şi în contractele individuale de muncă, mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de lucru afirmă că, în realitate, situaţia este alta.

Reprezentanţii unei uzine de in­ginerie din capitală au anunţat va­cante mai multe poziţii. Ei afirmă că salariile constituie 

5000 de lei pentru inginerii începători şi urcă până la 15 mii de lei în cazul celor cu experienţă. Specialiştii cu acest tip de calificare sunt însă greu de găsit, iar cadrele angajate în ulti­mii ani îndată după absolvirea fa­cultăţii, după ce acumulează ceva experienţă, pleacă peste hotare.

De cealaltă parte, studenţii de la Universitatea Tehnică din Mol­dova spun că, la finalizarea studii­lor, ar fi de acord să muncească la baştină chiar şi pentru 3500-4000 de lei net lunar. Oferta compani­ilor autohtone nu s-ar ridica însă nici până la acest nivel.

Totodată, un reprezentant al aceleiaşi uzine de inginerie susţine că pregătirea obţinută de tinerii in­gineri la instituţiile de învăţământ din ţara noastră nu este adecvată cerinţelor pieţei. În consecinţă, muncitorii antrenaţi în realizarea producţiei finite sunt nevoiţi să-şi organizeze activitatea cum pot ei mai bine, iar pentru rezultatele obţinute ei sunt cei care câştigă cel mai mult.

Şi reprezentanţii întreprinderi­lor de procesare a cărnii sunt ten­taţi să decline calitatea pregătirii profesionale a forţei de muncă. Totuşi, aceştia nu se prea plâng de lipsa muncitorilor, de profesiona­lismul lor sau fluctuaţia de cadre.

Potrivit lor, în ultimii ani, oferă ucenicilor salarii de aproximativ 3000 de lei, care ajung să fie du­blate pe măsură ce lucrătorii ca­pătă experienţă şi, cel mai impor­tant, productivitate a muncii. În acest fel, tot mai puţini muncitori calificaţi din această industrie dau prioritate ofertelor îmbietoare ale companiilor din state precum Ir­landa sau Germania. Mai mult, lu­crătorii de la aceste întreprinderi din ţara noastră ar fi asiguraţi cu echipament individual de protec­ţie de ultimă oră, iar salariile le-ar fi achitate sută la sută oficial, con­form aceloraşi surse.

Nu în ultimul rând, la târgul locurilor de muncă sunt la mare căutare şi electrogazosudorii cu experienţă. Salariile acestora, în funcţie de sezon, sunt de 8000-16000 de lei lunar, dar chiar şi în cazul lor angajatorii spun că nu se încumetă să achite o parte „în plic”.

Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova, a remarcat un nivel înalt de organizare a aces­tui târg al locurilor de muncă.

„Standurile legate de produsele alimentare au fost grupate separat de cele ce ţin de servicii sau măr­furi industriale. De asemenea, este important că acest târg este des­făşurat concomitent cu expoziţia „Fabricat în Moldova”, a apreciat Sergiu Sainciuc.

Important este şi faptul că tot ce este produs în ţara noastră im­plică forţă de muncă autohtonă. Bineînțeles, în acest caz, este ne­cesar să se facă investiţii cât mai mari în creşterea nivelului de calificare a lucrătorilor, care să contribuie la sporirea calităţii pro­ducţiei şi la aplicarea tehnologiilor avansate, a mai menţionat Sergiu Sainciuc.