Angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități şi a altor categorii social-vulnerabile ar putea deveni mai uşor de realizat în urma unui proces desfăşurat în prezent de autorităţile statului în vederea perfecţionării cadrului legislativ şi normativ în domeniu. Grupul de lucru instituit în acest scop s-a întrunit, recent, la Ministerul Economiei pentru a formula propuneri în acest sens, inclusiv de îmbunătăţire a proiectului de Lege privind antreprenoriatul social.
Viceministrul Economiei, Dumitru Godoroja, a precizat în conext că această activitate este orientată, în special, spre crearea unui cadru stimulativ pentru antreprenorii care angajează în câmplul muncii persoane ce fac parte din grupurile defavorizate. ”Existența unui cadru conceptual și legislativ în domeniul antreprenoriatului social bine fundamentat va oferi soluții pentru problemele cu care se confruntă organizațiile din acest domeniu”, a specificat Dumitru Godoroja.
La rândul lor, reprezentanții asociațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități au accentuat că prevederile normative trebuie să cuprindă toate categoriile de persoane defavorizate, nu doar pe cele cu dizabilități severe. Surse din cadrul Ministerului Economiei au precizat pentru „Vocea poporului” că proiectul Legii cu privire la antreprenoriatul social a fost elaborat de un grup de experți internaționali. Documentul are ca obiectiv stabilirea criteriilor de identificare a întreprinderilor sociale, reglementarea unor aspecte legate de activitatea acestora, precum şi formularea de măsuri care să stimuleze antreprenoriatul social.
Printre grupurile defavorizate vizate în proiect se regăsesc persoanele aflate în situaţii care împiedică activitatea lor normală din punct de vedere economic, educativ, social sau sub riscul excluziunii sociale. Categoriile respective se referă la persoanele cu dizabilități fizice şi mentale, fără educaţie sau pregătire profesională, toxico-dependente, victimele violenţei în familie.
Proiectul de lege are în vedere şi persoanele afectate de boli care le influenţează viaţa profesională şi socială, din comunități izolate, victimele traficului uman şi tinerii peste 18 ani care părăsesc instituţiile specializate de protecţie a copilului. Printre aceste grupuri se mai numără persoanele eliberate din detenţie, cele fără adăpost, precum şi cele care se află perioade îndelungate în căutarea unui loc de muncă şi sunt înregistrate la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.