Şomajul, un flagel care se extinde pe zi ce trece

Foto: businesslive.ro

„Şomajul este rezultatul unei gândiri „economice” în afara re­gulilor dreptăţii sociale”. Această sintagmă a fost pronunţată de că­tre Suveranul Pontif Papa Francisc. Se referea la faptul că şomajul este poate unul dintre cele mai dure flageluri care cuprinde mai multe state ale lumii.

Recent mapamondul celebra Ziua Protecţiei împotriva Şomaju­lui. Astăzi cu certitudine afirmăm că cei mai afectaţi de acest fenomen sunt tinerii. În Spania, de exemplu, unul din doi tineri este şomer. Şi în Republica Moldova situaţia nu este roz. Şi asta chiar dacă în ultimul an rata şomajului s-a micşorat faţă de anii precedenţi.

Date statistice oficiale

Potrivit Biroului Naţional de Statistică numărul şomerilor, esti­mat conform metodologiei Biro­ului Internaţional al Muncii, a fost de 67,7 mii, fiind cu 16,3 mii mai mic faţă de 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărba­ţii – 62,3% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din me­diul urban – 64,3%. Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoa­rea de 5,6%, fiind mai mică faţă de 2011 (6,7%). Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat ur­mătoarele valori: 6,8% şi 4,3%. Dis­parităţi semnificative s-au înregis­trat între rata şomajului în mediul urban – 7,3%, faţă de mediul rural – 3,9%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 13,1%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 9,9%.

Din aceste date statistice vedem că tinerii oscilează într-un procen­taj mai mare de şomeri. “Munca ne dă demnitate. În schimb, cei care nu muncesc nu au această demni­tate. Dar sunt mulţi cei care vor să muncească şi nu pot. Când socie­tatea este organizată în aşa fel încât nu toţi au posibilitatea de a munci, această societate nu este dreaptă”, a afirmat Papa Francisc la slujba de la reşedinţa din Santa Marta.

În Republica Moldova criza economică acută, tradusă şi prin măsuri bugetare de austeritate, a împins şomajul la cote alarmante. Chiar dacă şomerii înregistraţi ofi­cial sunt puţini, cei care nu figurea­ză în evidenţe ajung tot mai des să aleagă calea străinătăţii în speranţa că vor găsi acolo cu ce să-şi câştige traiul.

Unul din obiectivele de bază ce stau în faţa tuturor partenerilor sociali este crearea şi consolidarea unui mecanism economic bazat pe raporturile de piaţă, capabil să asi­gure o dezvoltare economică dura­bilă, precum şi o creştere continuă a calităţii vieţii populaţiei. În acest context, existenţa unei pieţe a mun­cii funcţionale reprezintă una din condiţiile principale care ar asigura o dezvoltare economică norma­lă. Or, piaţa muncii, unde se vin­de şi se cumpără unul din factorii principali de producţie – capitalul uman – în mod direct influenţează asupra celorlalte pieţe, ce formează economia unei ţări.

Totodată, analizând evoluţiile de pe piaţa muncii din Republica Mol­dova constatăm o reducere conti­nuă a principalilor indicatori ocu­paţionali. Potrivit şefului adjunct al Departamentului protecţie social-economică, Sergiu Iurcu, CNSM având în vizorul său protecţia so­cial-economică a salariaţilor, mem­bri de sindicat, în primul rând, in­sistă asupra menţinerii nivelului de protecţie acordat persoanelor ce au devenit şomeri, iar în unele cazuri intensificarea acestei protecţii. „La acest capitol este necesar de men­ţionat că suportul financiar din partea statului (ajutorul de şomaj) trebuie corelat cu nivelul de viaţă în ţară, dar, totodată şi cu necesi­tatea de a stimula reîntoarcerea pe piaţa muncii”, a menţionat Sergiu Iurcu. „În categoria de beneficiari de ajutor de şomaj trebuie incluse acele persoane, ce au pierdut toa­te sursele de venit sau sunt în im­posibilitate de a avea venituri din sursele disponibile”, a mai adăugat domnia sa.

O altă problemă asupra căreia CNSM atrage atenţia parteneri­lor sociali este realizarea dreptului salariaţilor la formare profesio­nală. Pentru a realiza acest drept angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională şi tehnică a salariaţilor care urmează instruirea în producţie, se perfecţionează sau studiază în instituţii de învăţământ, fără întrerupere din activitate. Acest fapt ar reduce riscul salari­aţilor de a ajunge în şomaj sau ar reduce perioada de aflare în şomaj. Potrivit aceleiaşi surse, cu toate că sindicatele întreprind acţiuni întru asigurarea realizării dreptului sala­riaţilor la formare profesională, si­tuaţia în domeniu rămâne a fi foar­te rea. „Pentru a ameliora situaţia, în viziunea noastră, este necesar de a îmbunătăţi mecanismele ce pre­văd acordarea facilităţilor de ordin fiscal şi economic pentru unităţile economice ce creează noi locuri de muncă, precum şi acordarea facili­tăţilor unităţilor economice ce înca­drează tineri specialişti”, a subliniat şeful adjunct al Departamentului protecţie social-economică, Sergiu Iurcu. O altă acţiune de ameliorare a şomajului ar fi şi negocierea ma­jorării de salariu în toate domeniile de activitate.

Tinerii sunt cei mai expuşi şomajului

O problemă gravă care se menţi­ne pe piaţa muncii este angajarea ti­nerilor. Tinerii se confruntă cu un risc mai mare de a deveni şomeri, comparativ cu alte grupuri ocupa­ţionale de pe piaţa muncii, dar şi cu alte probleme legate de plasarea în câmpul muncii, formarea profesi­onală neadecvată exigenţelor pie­ţei muncii, salarizarea indecentă, condiţiile de angajare neatractive, migraţia internaţională a forţei de muncă în masă etc. Sergiu Iurcu a declarat că pentru a schimba situ­aţia în domeniu este necesar de a întreprinde o serie de acţiuni, prin­tre care elaborarea propunerilor de modificare a legislaţiei în vederea intensificării protecţiei sociale a şomerilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, par­ticiparea de comun la elaborarea şi implementarea standardelor ocu­paţionale, delegarea reprezentan­ţilor sindicatelor în consiliile con­sultative ale agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, prestarea serviciilor de preconce­diere, precum şi distribuirea unui pliant informativ pentru şomeri vizând urmările de ordin social şi economic ce survin în urma an­gajării informale etc. Doar imple­mentând aceste acţiuni, şi practic nu doar declarativ, fenomenul care a împânzit practic jumătate din mapamond – şomajul, poate fi dacă nu stârpit în totalitate, atunci mă­car micşorat vizibil.

Cum combat şomajul alte ţări…

Nu doar Republica Moldova suferă însă de pe urma şomaju­lui. Chiar şi ţările Europei, despre care se spune că sunt cu un pas sau chiar mai mulţi înaintea noastră, înregistrează o rată înaltă a şoma­jului. Anume din acest considerent guvernele ţărilor respective între­prind o serie de acţiuni menite să combată acest flagel. Germania şi Franţa, de exemplu, intenţionea­ză să prezinte un plan comun de luptă împotriva şomajului, mai ales în rândul tinerilor din Europa, inti­tulată “New Deal for Europe”, care prevede acordarea unor credite întreprinderilor care îi recrutează, după cum transmite ziarul german Rheinische Post. Această acţiune la care se subscriu “întreprinderile majore”, porivit aceluiaşi ziar, pre­vede ca Banca Europeană de Inves­tiţii să acorde credite în valoare de câteva miliarde firmelor care vor să angajeze tineri.

UE a ajuns deja la un acord pentru alocarea a şase miliarde de euro, până în 2020, bani care vor fi utilizaţi pentru lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor.