Riscurile psihosociale și stresul la locul de lucru se numără printre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Salariații din Republica Moldova sunt stresați din mai multe motive. Unul ar fi volumul de muncă excesiv, salariul mic, dar și din cauza hărțuirii psihologice. Despre aceasta vorbim cu Elena Anton, profesor de psihologie medicală și nursing la Centrul de Educație Medicală continuă a personalului medical și farmaceutic cu studii medii.
– Dna Anton, care sunt cele mai grave probleme psihologice cu care se confruntă salariații din țara noastră?
– La serviciu ne aflăm cea mai mare parte a zilei și aici ne ciocnim cu foarte mulți factori care ne stresează. Avem multe nevoi care nu sunt satisfăcute și atunci devenim agitați, agresivi și avem tendința de a revărsa toate emoțiile negative unul pe celălalt. Uneori ne ducem acasă cu tot bagajul de nervi și de emoții negative. Și în acest fel ne facem viața complicată.
– Despre stresul la locul de muncă se vorbește mai mult în ultima vreme, anterior nu prea se discuta despre așa ceva.
– Termenul de stres la locul de muncă nu a apărut atât de demult. Astăzi, ritmul de viață intens, cu multe activități, când ne asumăm multe responsabilități, ne stresează și teama că nu le reușim pe toate. Una din soluții e să avem un management al timpului corect. Copiii studiază la școală foarte multe, dar nu învață ceva elementar ce le-ar trebui pe parcursul vieții, precum e gestionarea corectă a timpului. Stresul continuu duce la sindromul arderii profesionale și în asemenea cazuri, ca ultimă soluție care poate să existe, este schimbarea mediului, a locului de muncă.
– Cum facem totuși față stresului la locul de muncă? Sunt niște tehnici care ar putea să ne ajute?
– În primul rând, crearea unor condiții adecvate, plăcute nouă, unde să ne simțim confortabil. Plus de toate, e nevoie de un set de strategii care ne-ar permite să depășim aceste dificultăți. Crearea unor relații pozitive cu ceilalți colegi este foarte importantă. Ceea ce ține de autoinstruirea și autodezvoltarea noastră iarăși este o sursă de a preveni stresul profesional.
– Ar trebui să ne adresăm la psiholog în astfel de situații?
– Omul trebuie să se adreseze atunci când simte că are nevoie de ajutor. Fiindcă, dacă suntem impuși, nu o să avem rezultatele dorite. Problema trebuie conștientizată că există și omul trebuie să vrea să pună punct acestei stări neplăcute.