Solidaritate cu CFM: sindicaliștii și feroviarii cer plata salariilor restante

Sătui să-și mai aștepte lefurile pe care nu le-au primit încă din vara anului trecut, sute de angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) au ieșit la protest. Manifestanții s-au adunat în fața Guvernului, după care au pornit în marș spre Parlament, iar mai apoi au trecut drumul și la Președinție. Oamenii spun că au ajuns în culmea disperării și nu își mai pot întreține familiile.

„Au bani pentru fiecare ramură, dar pen­tru feroviari de zece ani e la fel, dar e timpul să se ia măsuri. Nu pot să ofere, lasă să în­chidă Calea Ferată, le-am spus de mult: nu chinuiți oamenii, ori îi susțineți, îi dotați ca în toate țările, ori închideți întreprinderea. Am recurs la acest protest din disperare, de­oarece demersurile repetate către autorități au fost ignorate. Trebuie să fie luate niște măsuri imediate pentru protejarea drepturi­lor salariaților și pentru redresarea situației economice precare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, susține Ion Za­porojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor.

La rândul său, Igor Zubcu, președintele CNSM, a atras atenția asupra faptului că ne­plata salariilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor lucrătorilor. Acesta a propus crearea unui fond național de susținere a în­treprinderii, care să asigure plata restanțelor salariale și identificarea unor soluții pe ter­men lung pentru sectorul feroviar.

„Salariul trebuie să-l abordăm ca pe un drept. Este un drept pentru munca pe care o prestăm zilnic, și zi, și noapte, la locul nostru de lucru. În Codul muncii este specificat că reținerile salariale sunt calificate ca muncă forțată și este pedepsită de Codul penal. De aceea, chiar am o întrebare către guvernare: cine este responsabil de neachitarea salari­ilor? Indiferent că s-au adunat aceste pro­bleme de-a lungul anilor, dar nu am văzut nici o inițiativă din partea lor, ca să discu­tăm problema creată la CFM”, a relevat Igor Zubcu.

Datoriile salariale față de cei aproape 4800 de angajați ai CFM se ridică în prezent la 190 de milioane de lei. Oamenii nu au ri­dicat salariile din august. Anatolie Dodon are 62 de ani și  lucrează în calitate de montator la linia de cale ferată din Călărași și spune că abia de supraviețuiește.

„Mie îmi trebuie salariul la timp, să am ce pune în geantă și să trimit copiii la școală. Am doi copiii de școală, am șapte luni de când nu am avut o mâncare caldă. Femeia mă întreabă: cum să îți pun în geantă când te duci la lucru, dacă nu îți dau salariul. Am noroc de femeie că e la pensie și are 4000 de lei”, a declarat Anatolie Dodon.

„Miniștrii și-au primit salariul pentru luni­le septembrie – ianuarie, dar noi nu. Salariul minim în Moldova e 5500 de lei în acest an, dar noi nu primim nici 5000 de lei. Trebuie să achităm serviciile comunale, că altfel ris­căm să fim deconectați. Trebuie să ne hrănim și Doamne ferește să ne îmbolnăvim”, ne-a spus Andrei Ciocoi, angajat al CFM.

„Lucrez de 49 de ani, dar încă așa ceva nu am întâlnit. Lucrează soția, feciorul, toți lucrăm aici, unde s-a văzut așa ceva? Stăm și așteptăm că o să vină, mâine precis, poimâi­ne precis, nimic”, ni s-a plâns un alt bărbat.

Lista revendicărilor Federației Sindica­le a Feroviarilor, incluse într-un apel oficial adresat autorităților, cuprinde următoarele puncte:

1. Respectarea legislației în vigoare de către autoritățile statului, inclusiv în ceea ce privește salariații Î.S. „Calea Ferată din Mol­dova”;
2. Implicarea Guvernului pentru achita­rea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzi­erile salariale, conform legislației;
3. Majorarea salariului minim pentru angajații întreprinderii la 5500 de lei (în pre­zent, acesta fiind doar de 3500 de lei, ceea ce este o încălcare gravă a legislației);
4. În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri urgente și esențiale pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar al Repu­blicii Moldova, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la sus­pendarea contractului individual de muncă, conform prevederilor art. 78, alin. (1), lit. d1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003.

La un moment dat, în fața feroviarilor a ieșit Mircea Păscăluță, secretar de stat la Mi­nisterul Infrastructurii. Acesta le-a spus oa­menilor că Guvernul caută soluții.

„Noi lucrăm la toate aspectele care tre­buie să asigure subvenționarea din partea statului. Ne vedem săptămânal cu domnul director pentru a rezolva problema salariilor, vă spun sincer, nu există o abordare indife­rentă din partea ministerului”, a menționat Mircea Păscăluță.

Protestatarii nu au fost mulțumiți de răs­puns. „Timp de zece ani oamenii sunt chinuiți și bătuți de soartă, chiar suntem noi de pe altă planetă?”, au remarcat aceștia.

Ministerul Infrastructurii susține că pe termen lung se depun eforturi pentru mo­dernizarea infrastructurii feroviare, astfel în­cât CFM să transporte mai multă marfă și să obțină venituri mai mari pentru activitatea operațională și plata salariilor. Cât privește alocarea lefurilor restante, nimeni nu își asu­mă toată răspunderea.

„Aspectul acesta trebuie discutat la nivel de implicare a mai multor instituții, inclusiv Consiliul Concurenței, precum și multe alte aspecte”.

„Cine trebuie să vină cu inițiativa?” – iată o altă întrebare.

„Inițiativa trebuie să vină și noi o discu­tăm cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, aces­ta este actorul principal, de bază, și, împre-ună cu Agenția Proprietății Publice, răs­punde de fluxurile comerciale”, a răspuns Păscăluță.

Protestatarii au mers ulterior la Parla-ment, iar pentru că nimeni nu a ieșit în fața lor, „și-au încercat norocul” și la Președinție.

„Doamna Sandu, ascultați-ne, ne-am tre­zit la mijlocul nopții ca să venim aici și să ne auziți și să răspundeți la întrebările noastre, pentru că murim de foame. Rușine, rușine”, a spus unul dintre protestatari.

După două ore de protest, feroviarii au plecat spre case dezamăgiți și fără un răs­puns clar de la autorități.

Manifestații similare au avut loc și în alte raioane, la nodurile feroviare din Ocnița, Bălți, Ungheni, Basarabeasca. Oamenii au amenințat că, dacă autoritățile nu le vor oferi un răspuns, nu vor mai ieși la lucru timp de o săptămână. Într-un comunicat de presă, șeful CFM, Serghei Tomșa, a declarat că în­treprinderea a ajuns în această situație deoa­rece a fost gestionată defectuos ani la rând. Asta în condițiile în care Tomșa activează la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” din anul 1988, iar din 2011, a deținut de mai multe ori funcțiile de director general interimar al întreprinderii și de prim-vicedirector.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Re­gionale, Vladimir Bolea, a scris pe o platfor­mă că o soluție imediată pentru rezolvarea problemelor feroviarilor ar fi vânzarea unor obiective din patrimoniul aflat în gestiunea CFM care nu mai sunt necesare. Bolea mai anunță că CFM va fi restructurată în trei entități distincte: infrastructură, transport de călători și transport de mărfuri, astfel încât activitățile să fie gestionate mai eficient.

Federația Sindicală a Feroviarilor a anunțat că, dacă revendicările lor nu vor fi satisfăcute, vor organiza un nou protest pe 28 februarie curent.

Potrivit analistului economic Veaceslav Ioniță, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” se află în cel mai grav punct al existenței sale. În 1988, acest sistem transporta peste 20 de milioane de călători, iar în 2024, acest număr a scăzut dramatic, sub 650.000 – cel mai mic din ultimul secol.

„În 2024, volumul de mărfuri transportat a coborât sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric. Concluzia? Atât transportul de călă­tori, cât și cel de mărfuri, au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimii 100 de ani. CFM funcționează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt în stradă, protes­tând pentru salariile neplătite. S-a ajuns aici din cauza lipsei de investiții și managemen­tul defectuos – CFM nu a fost modernizat, iar lipsa de viziune a blocat orice șansă de revitalizare. Pentru a evita dispariția defini­tivă a căilor ferate, R. Moldova are nevoie de o strategie națională de redresare, care să includă: Investiții în modernizare – fonduri europene și parteneriate strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale. Reforma managementului CFM – profesi­onalizarea administrației și transparență în utilizarea fondurilor. Integrarea în rețelele de transport europene – trecerea la ecarta­mentul european, pentru a permite conexi­uni rapide și eficiente. Diversificarea servici­ilor – adaptarea CFM la nevoile economiei moderne prin dezvoltarea transportului in­termodal. Dacă nu se iau măsuri urgente, Republica Moldova își va pierde definitiv sis­temul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, a conchis Veaceslav Ioniță.