Foto: vocea.md
Sistemul dual de pregătire a specialiştilor va fi aplicat, din 2015, la o şcoală profesională din municipiul Bălţi, în scopul unei mai bune corelări a programelor de instruire cu aşteptările angajatorilor.
Un proiect în acest sens a fost aprobat la o recentă şedinţă a Cabinetului de Miniştri şi va fi implementat în ţara noastră cu susţinerea specialiştilor în materie din Germania, unde această abordare funcţionează de mai multe de-cenii.
Acest sistem le va permite viitorilor specialişti să-şi dezvolte atât cunoştinţele teoretice, cât şi deprinderile practice, în pas cu progresul tehnico-ştiinţific, dar şi cu nivelul de utilare şi tehnologizare a întreprinderilor din economia naţională.
Prima instituţie de învăţământ care va asimila acest sistem de pregătire a cadrelor va activa în imediata apropiere a Zonei Economice Libere Bălţi. Studiile vor dura trei ani, timp în care vor fi pregătiţi specialişti în mecatronică, management şi inginerie industrială.
La finalizarea studiilor, absolvenţii vor obţine calificarea de specialist în domeniul ingineriei. Autorii proiectului estimează că circa 90 la sută dintre absolvenţi vor fi angajaţi imediat după absolvire în calitate de manageri de nivel mediu, în primul rând, la întreprinderile partenere, dar şi la alte unități industriale şi organizaţii din ţara noastră.
Costul total al proiectului este de 3,75 mln de euro pentru un ciclu integral de studii. Guvernul va oferi alocări financiare echivalente cu costurile întreţinerii unui elev în oricare altă instituţie de învăţământ.
Dotarea tehnică cu utilaj şi echipament modemva fi asigurată în baza unui contract de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.
Nadejda Lavric, vicepreşedintă a Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, a precizat pentru „Vocea poporului” că acest sistem de pregătire a specialiştilor este prevăzut şi în Codul educaţiei şi este susţinut de reprezentanții SEȘ. Sistemul va permite să nu existe o ruptură în instruirea teoretică şi cea practică a elevilor şi studenţilor, precum şi ca aceştia să-şi acopere o parte din costurile de existenţă din remunerarea pentru practica de producţie, a mai accentuat Nadejda Lavric.
