Foto: albertspokes.com
Conform Planului de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”, aprobat de Guvern acum şase ani, Biroul Naţional de Statistică (BNS), Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei erau obligate ca în anii 2011-2012 să revizuiască formele de evidenţă primară privind timpul de muncă şi salarizarea, ca măsură de eradicare a muncii informale.
Însă, după spusele lui Iurie Mocanu, şef de direcţie la BNS, până în prezent, s-a reuşit doar elaborarea unui set de proiecte de formulare: fişa personală a salariatului, tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă, ordinele de angajare, de încetare a raportului de muncă etc.
Proiectele acestor documente au fost elaborate, însă, după cum susţine reprezentantul BNS, de mai bine de doi ani nu pot fi aprobate. În consecinţă, agenţii economici nu ştiu cum să organizeze evidenţa timpului de muncă al angajaţilor, ceea ce creează obstacole la identificarea şi eliminarea muncii informale.
Evidența strictă ar exclude evaziunea fiscală
Tocmai din aceste considerente a fost organizat un atelier de lucru cu participarea experţilor din cadrul BNS, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, CNSM, Confederaţiei Patronatului din Moldova şi Inspectoratului de Stat al Muncii. După şirul de discuţii asupra modalităţii de aprobare a proiectelor formelor de evidenţă primară privind timpul de muncă şi salarizare, s-a căzut de acord că cea mai bună soluţie ar fi ca acestea să fie aprobate la nivelul convenţiei tripartite Guvern–Sindicate–Patronate.
Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie social-economică al CNSM, a declarat că sindicatele pledează pentru iniţierea unui proces de adoptare a formularelor-tip care să le permită angajatorilor să asigure evidenţa în ceea ce priveşte timpul de muncă, salarizarea şi personalul. El a precizat că acesta este un imperativ dictat de nevoia intensificării acţiunilor de eradicare a „muncii la negru”. De asemenea, aceasta ar înlesni activitatea organelor de control în ce priveşte evaluarea adecvata a situaţiei privind munca nedeclarată la întreprinderile din ţară. Elaborarea şi aprobarea respectivelor formulare este benefică atât pentru angajatori, cât şi pentru lucrători, deoarece le permite acestora din urmă să-şi revendice drepturile prin invocarea documentelor respective, a mai precizat Sergiu Iurcu.
El a mai adăugat că sindicatele se pronunţă pentru înregistrarea on-line a contractelor individuale de muncă, insistă ca evidenţa timpului de muncă să devină o componentă a prevederilor legislaţiei muncii. Sergiu Iurcu a mai relevat că CNSM agreează ideea partenerilor de discuţii în ce priveşte aprobarea formelor de evidenţă primară a timpului de muncă şi a salarizării la nivelul convenţiei tripartite.
