Sindicatele vor funcționa în noi condiții, europene

Foto: vocea.md

Apropierea cu pași rapizi a Republi­cii Moldova de Uniunea Europeană determină sindicatele să-și traseze planuri, acțiuni de viitor, ca să fie în pas cu noile cerințe, dictate de noul statut, de stat asociat la UE.

Pentru a se sincroniza cu realitățile europene, pe 30 septembrie, la Institu­tul Muncii, a avut loc atelierul cu gene­ricul „Provocări ce însoțesc racordarea activității sindicatelor din Moldova la ri­gorile Uniunii Europene: capacitatea de a face față noilor evoluții”. Scopul cercetării îl constituie analiza politicilor şi a uzan­ţelor UE în domenii de implicare a sindi­catelor şi elaborarea recomandărilor de racordare a capacităţilor CNSM la rigorile de aderare a Moldovei la UE, a menționat Liliana Posţan, șefa Departamentului cer­cetare al Institutului Muncii.

Participanții la atelier (sindicaliști, co­ordonatori de proiecte și programe euro­pene, experți) și-au expus opinia despre ce rol va reveni sindicatelor în procesul de integrare europeană a țării; ce ar tre­bui să întreprindă sindicatele în contex­tul semnării Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Eu­ropeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și R. Moldova, pe de altă parte; ce implicare au sindicatele în realizarea directivelor UE etc.

Răspunsurile la aceste întrebări vor servi la elaborarea unui studiu amplu efec­tuat de către Institutul Muncii la această temă.

Potrivit participanților la atelier, sin­dicatele rămân unul dintre principalii „parteneri sociali“ cu care guvernele dis­cută și negociază legislația muncii. Grație sindicatelor, lucrătorii au obținut dreptul la grevă, concedii plătite și o serie întrea­gă de alte avantaje sociale care astăzi par naturale, dar care au fost câștigate numai după lungi negocieri și înfruntări sociale.

Dialogul social, în special, la nivel eu­ropean, este oportun, înainte de toate, pentru înfruntarea provocărilor generate de globalizare şi modernizare. Uniunea Europeană este unică la nivel global în ca­pacitatea ei regională de a complementa construcţia unei pieţe comune cu o agen­dă socială care încorporează aranjamente transnaţionale prin prisma unor relaţii industriale determinante, susţine Nicolae Suruceanu, secretar confederal al CNSM. Elementul distinctiv, în ultimă instanţă, este abilitatea de a promova standarde minime şi valori comune care vin în su­portul politicilor naţionale în această ma­terie.

Vsevolod Barbăneagră, director gene­ral al Institutului Muncii, a menționat, chiar în debutul atelierului, că integrarea europeană va aduce prosperitate, per­spectivă și dezvoltare Republicii Moldo­va. Numai că în spatele acestor afirmări sunt ani buni, multă muncă pentru a modifica realitățile din Moldova, de a le aduce în concordanță cu rigorile Uniunii Europene.

„Astăzi încercăm să găsim niște direcții, să identificăm probleme, să înțelegem ce rol vom avea noi, partenerii sociali în aceste activități, astfel ca eforturile să fie conjugate. O să discutăm despre elabo­rarea strategiei sindicatelor în contextul aderării la Uniunea Europeană”, a accen­tuat Vsevolod Barbăneagră.