Se știe, o societate modernă se întemeiază pe niște principii încercate de timp, care și-au dovedit eficacitatea, în relația dintre indivizi și stat, între angajați și patroni, pe niște piloni care au condus, până la urmă, la stabilitate și prosperitate. Este vorba, înainte de toate, de muncă onestă și retribuție pe potrivă, de condiții decente de muncă, de loialitate și respect reciproc. Iar dacă una dintre părți încearcă să trișeze, să tragă foloase necuvenite, se rupe echilibrul social și se poate ajunge până la confruntări, tulburări în masă, cataclism social. Acestea și alte idei au trecut ca un fir roșu în discursul rostit de Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, la Adunarea activului sindical cu prilejul Zilei Sindicalistului.
Liderul CNSM a remarcat din start că R. Moldova trece printr-o perioadă neobișnuită și extrem de dificilă. Deprecierea severă a monedei naționale, deteriorarea deficitului comercial, scăderea remitențelor în ponderea uriașă a lor în PIB, instabilitatea politică, reformele lente
în sistemul judiciar, corup-ția sunt cele mai mari vul-nerabilități macroeconomice ce amplifică în mod dramatic tensiunile în societate.
În context, domnia sa a subliniat că sindicatele, fiind o instituție influentă a socie-tății civile, pledează pentru ameliorarea situației prin dialog constructiv. „Nu susținem protestele antiguvernamentale care s-au întețit în ultimul timp și nu suntem adepți ai justiției stradale. De aceea am și decis să organizăm această întâlnire în ajunul zilei de 7 iunie – Ziua Sindicalistului, și să mergem pe calea dialogului ca cea mai corectă modalitate de soluționare a problemelor salariaților. Însă, în cazul în care din nou vocea noastră nu va fi auzită, vor fi ignorate în continuare propunerile noastre de a îmbunătăți situația social-economică a salariaților, vom întreprinde și alte acțiuni, mai drastice”, a subliniat Oleg Budza.
Rațiunea și înțelepciunea trebuie să prevaleze în abordarea problemelor la masa de negocieri cu partenerii sociali |
Președintele CNSM a relevat fără menajamente că astăzi sindicatele nu pot aprecia procesul dialogului între partenerii sociali prin calificativul „satisfăcător”. Instrumentul de bază pentru soluționarea problemelor salariaților este și rămâne a fi Dialogul social, reglementat de Legea privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.
„Discuțiile, contactul permanent și negocierile în cadrul acestei comisii cu partenerii noștri nu pot fi substituite cu alte modalități. Însă dialogul este menținut doar formal. Abordăm probleme importante și luăm act de nota informativă, însă lipsa de dorință de a soluționa problemele salariaților din partea partenerilor prevalează. Mai mult ca atât, ultima ședința a Comisiei naționale a avut loc în luna iunie 2014. Dar nici la acele ședințe nu s-au produs mari schimbări. La această comisie, de regulă, participă viceminiștrii, pe când ar trebui să fie primele persoane din ministere. Anul acesta, până în prezent, nu a avut loc nici o ședință. Practic, Comisia nu activează de un an. Despre acest lucru noi am semnalat reprezen-tanților OIM”, a subliniat Oleg Budza.
El a subliniat că, în contextul integrării europene, Comisia trebuie să conștientizeze responsabilitatea și rolul pe care trebuie să le aibă. Nu se poate admite diminuarea drepturilor membrilor de sindicat, a cetățenilor noștri, în general, în ceea ce privește protecția socială, ocuparea forței de muncă, egalitatea de șanse și alte elemente sociale importante.
Oleg Budza a mai relevat că, în condițiile unui deficit de comunicare, pe 2 aprilie anul curent, Consiliul General al CNSM a adoptat o declarație către Parlament și Guvern, prin care a solicitat autorităților centrale să-și onoreze angajamentele asumate față de cetățenii noștri, exprimate prin 14 revendicări concrete. Printre ele se regăsesc: minimizarea plății salariilor în plic și a „muncii la negru”, neadmiterea majorării primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, împiedicarea majorării tarifelor la energia electrică și gazele naturale, elaborarea unui Program de susținere a tinerilor privind încadrarea în câmpul muncii și asigurarea cu locuințe ș. a.
Veriga slabă: continuitatea și solidaritatea între generații
Este cunoscut faptul că Guvernul, după consultarea cu CNSM și Confederația Națională a Patronatului, a majorat cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real până la 1900 de lei. Sindicatele însă consideră că cuantumul salariului minim în unele ramuri ale economiei naționale poate să fie și mai mare. Pe de altă parte, studiul realizat în acest domeniu confirmă că costul forței de muncă în țara noastră este subestimat și nu stimulează productivitatea și calitatea muncii. Rezolvarea acestei chestiuni este posibilă prin reformarea întregului sistem de sa-
larizare. Cu atât mai mult cu cât se știe că Republica Moldova este țara cu cele mai mici salarii în regiune.
În discursul său, Oleg Budza a abordat teme dureroase, precum piața muncii, locul și rolul tinerilor în țară, grija statului față de pensionari. El a remarcat că sistemul de pregătire a specialiștilor nu corespunde cerințelor pieței forței de muncă. Reforma instruirii profesionale, implementarea principiilor de pregătire continuă profesională pe parcursul întregii vieți, precum și educația vocațională ar trebui să fie trecute la Standardele ocupaționale europene. „Șomajul în rândul tinerilor, comparativ cu alte categorii ale populației, este mai înalt. Tinerii noștri așteaptă soluții concrete. Altfel îi vom pierde. Este obligația statului de a promova politici care ar găsi modalități și căi de rezolvare a problemelor tinerelor”.
Pe de altă parte, este de-a dreptul catastrofală situația celor care au muncit o viață pentru această țară și au ajuns acum să nu aibă nici de pâine. Sindicatele insistă pentru majorarea pensiilor, indexarea lor în așa mod ca venitul pensionarului să nu fie mai mic decât minimul de existență. Surse în acest scop sunt suficiente în economia subterană.
Codul muncii – mărul discordiei
La Adunarea activului sindical cu prilejul Zilei Sindicalistului s-a mai discutat despre politica fiscală (sindicatele sunt categoric împotriva introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor salariaților. De exemplu, în 14 țări ale UE se folosesc de la trei până la 17 trepte de impozitare a veniturilor persoanelor fizice); despre evaluarea condițiilor de muncă, securitatea și sănătatea salariaților; despre noul Cod al muncii, prin care guvernarea vrea să restrângă drepturile și garanțiile de muncă ale salariaților; despre instituirea tribunalelor muncii în soluționarea litigiilor și conflictelor colective de muncă etc.
Concluzia finală la care au ajuns participanții la întrunire este că, acolo unde lipsește dialogul între părți, pot apărea conflicte grave, care, nefiind aplanate, erodează încrederea într-o viață mai bună, încrederea în acest stat, în ultimă instanță. Iar de la neîncredere și disperare până la haos nu e decât un singur pas.