Sindicatele, preocupate de soarta tinerilor, afectați de criza pandemică

Pandemia de Covid-19 a afec­tat economia mondială, Republi­ca Moldova nefiind protejată în acest sens. Majoritatea păturilor sociale au avut de suferit, în spe­cial, tinerii. Mulți au rămas fără un loc de muncă sau au fost trimiși în concedii forțate, fără un ban în bu­zunar. În plus, au revenit acasă din străinătate și foarte mulți moldo­veni care munceau peste hotare, ei îngroșând rândurile șomerilor.

Despre toate aceste probleme și despre identificarea de soluții s-a discutat la conferința cu generi­cul „Munca decentă pentru tineri. Prosperitate economică și durabi­litate”, organizată de Confederația Națională a Sindicatelor din Mol­dova în colaborare cu OIM. Eve­nimentul a fost organizat în con­textul Zilei Mondiale a Muncii Decente. Gândul participanților la întrunirea on-line s-a îndreptat, în primul rând, către acei tineri medici care își pun viața în pericol salvând vieți omenești, la tinerii care nu au plecat peste hotare, ci au ales să muncească acasă, dar și la cei care au fost nevoiți să plece.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a menționat că tinerii continuă să fie una din cele mai vulnerabile grupe de pe piața forței de muncă. Statistica ne arată că rata șomajului în rândul tineri­lor este de aproape 7%, față de 5% cât e rata medie a șomajului. Tine­rii sunt adesea discriminați pe piața forței de muncă.

„Având un loc de muncă decent, tinerii sunt stimulați să-și crească potențialul economic și să contri­buie la dezvoltarea Republicii Mol­dova. Problema cea mai dureroasă e că locuri de muncă pentru tineri nu sunt așa de multe și salariile sunt foarte mici. Noi avem nevoie de măsuri de protecție în special în condiții de pandemie”, a menționat liderul sindical.

 

Principiile muncii decente nu sunt implementate pentru a asigura o bunăstare socială pentru toți

Sergiu Sainciuc a adăugat că principii­le muncii decente în țara noastră nu sunt implementate pentru a asigura o bunăs­tare socială pentru toți. „Pentru a redresa situația, este nevoie de a consolida efor­turile guvernului, ale patronatelor și sindi­catelor. Faptul că la noi cadrul legal se mo­difică adesea fără acordul și consultarea sindicatelor ne vorbește că avem rezerve la acest capitol”.

Moderatoarea evenimentului, Tatiana Marian, șefa Departamentului mass-media și relații internaționale din cadrul CNSM, a adus la cunoștința participanților la conferință rezultatele unui sondaj despre inițiativa globală privind locurile de muncă decente pentru tineri, realizat în perioada aprilie-mai 2020. 17 la sută dintre tinerii respondenți au declarat că au încetat să lucreze odată cu declanșarea pandemiei, fapt ce a avut un impact negativ asupra sănătății mintale a tinerilor. Pentru tinerii șomeri, angajați cu normă redusă sau care fac parte din forța de muncă marginală, criza a avut consecințe de lungă durată și va avea și de acum încolo, dacă intervenția de politici nu va fi imediată și direcționată anume spre tineri, care sunt mai vulnerabil în astfel de recesiuni economice globale.

Eforturile trebuie consolidate

În același timp, Vladislav Caminschi, di­rector executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Moldova (CNPM), susține că tinerii sunt în vizorul mediului de afa­ceri, unde se dorește angajarea în câmpul muncii a acestora și creșterea lor profesi­onală.

„Situația pandemică a schimbat atitudi­nea participanților la piața forței de mun­că. Sper să nu dureze această stare atât de mult și să se creeze condiții prielnice de dezvoltarea a afacerilor și, în consecință, deschiderea de noi locuri de muncă. Cu cât mai puternice sunt sindicatele, cu atât mai puternice vor fi și patronatele și noi vom putea crea alianțe pentru a rezolva pro­blemele cu care se confruntă societatea”, a declarat la încheierea discursului Vladislav Caminschi.

Moderatoarea Tatiana Marian a comen­tat cele afirmate de Vladislav Caminschi, afirmând că, într-adevăr, partenerii sociali trebuie să fie puternici pentru a putea pro­teja salariații la locul de muncă.

Alianța dintre sindicate și patronate, chezășia soluționării problemelor

În același context, Ala Lipciu, coordo­natoare națională a OIM, a vorbit despre situația tinerilor pe piața muncii din Repu­blica Moldova, despre măsuri de promo­vare și programe de facilitare a ocupării tinerilor pe piața muncii.

„Am început deja să selectăm prioritățile pentru următorul program de țară. Toate cele trei programe de până acum au avut inclusiv suport pentru tineri sub diverse forme. OIM a contribuit la elaborarea stra­tegiilor de ocupare, la cadrul politic de sa­larizare, la cadrul legal și normativ aferent, la implementarea unor măsurilor eficiente. De asemenea, la promovarea parteneria­telor locale de ocupare, educarea tinerilor în materie de drept la muncă. În progra­mele de țară de până acum, am venit cu sprijin pentru instituții ale pieței de muncă. Le-am încurajat să țină cont de nevoile ti­nerilor în contractele colective de muncă. Să-și aducă aportul la formarea calificărilor și competențelor de care au nevoie tinerii pentru a se integra pe piață. Am susținut efortul patronilor de a face mai scurtă pen­tru tineri tranziția de la școală la primul loc de muncă”, a trecut în revistă Ala Lipciu o parte din realizările OIM.

Șomajul în rândul tinerilor noștri, dublu față de cel din UE

Cristina Arapan, șefa Direcţiei imple­mentarea politicilor de ocupare de la ANOFM, a vorbit despre rolul instituției pe care o reprezintă în aceste vremuri grele de pandemie, dar și în general despre situația șomerilor în Republica Moldova, precum și ce se întreprinde pentru a-i ajuta să-și găsească locul de muncă potrivit. ANOFM vine cu un pachet de servicii larg, oferit persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar și al angajatorilor.

Violeta Vrabie, coordonator de proiecte la OIM, a relevat că în Republica Moldo­va, începând cu 2008, rata de inactivitate a tinerilor a rămas înaltă, fiind de trei ori mai mare decât în statele Uniunii Europe­ne. Iar șomajul în ultimii ani este de două ori mai înalt decât în țările UE. Datele pen­tru anul 2020 reprezintă o creștere a ratei șomajului, a inactivității tinerilor, mai ales a subocupării. Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova, cea mai înaltă rată, de 40 la sută, o au responsabilitățile familia­le. Din acest motiv, tinerii nu ies pe piața muncii. Rata cea mai mare o au femeile, de peste 68 la sută pentru anul 2017. A doua categorie sunt tinerii care planifică să ple­ce peste hotare. Sunt acele persoane care fie au ajuns dependente de remitențe, fie urmează reintegrarea familiei. Aici este vorba de 30 la sută dintre persoane. Mai există categoria celor nemotivați, care in­clude 10 la sută de șomeri inactivi, mulți dintre care adesea au studii superioare, dar nu intenționează să iasă pe piața forței de muncă, din cauza salariilor mici, sau așteaptă momentul oportun pentru a ieși pe piață.

În același context, s-a anunțat că va fi lansată o aplicație mobilă, prin care ti­nerii vor putea afla despre drepturile și obligațiile atunci când intră pe piața mun­cii, în colaborare cu CNSM.

Dumitru Stăvilă, șeful Inspectoratului Muncii de Stat, a subliniat că munca de­centă contribuie la diminuarea sărăciei, precum și la dezvoltarea durabilă. Dar numai o muncă protejată poate să aducă beneficii.

„În Republica Moldova, la ora actuală, astfel de acțiuni sunt vitale, pentru a sto­pa exodul tinerilor. Tinerii, dacă nu sunt încurajați și susținuți, sunt gata să emigreze. Pentru a asigura munca decentă, este ne­cesar de a crea un cadru legal, instituțional și organizatoric adecvat pe toate compo­nentele acesteia”, a punctat Stăvilă.

Angela Otean, vicepreședintă a Federației Sindicatelor din Moldova „Sindlex”, s-a referit la obiectivul de dezvoltare du­rabilă nr. 8. „Astăzi, foarte mulți salariați s-au trezit într-un vid legislativ, și anume cei care munceau la negru au rămas fără loc de muncă , iar cei care lucrau la „gri”, cu contabilitate paralelă, au rămas cu o părti­cică mică de asigurare socială”.

Alexei Pianîh, președintele Comisiei de Tineret din cadrul CNSM, a vorbit despre acțiunile comisiei pe care o conduce și despre eforturile întreprinse în vederea in­formării și protejării tinerilor în situația de criză. El a adăugat că tinerii reprezintă o pătură importantă, componența de tineret e într-o continuă creștere, aceștia consti­tuind în prezent 26% din tot efectivul sin­dical.

În concluzie, participanții la conferință au fost unanimi în ideea că numai cu efor­turile comune ale partenerilor sociali poate fi ameliorată situația tinerilor, care repre­zintă, de fapt, viitorul societății, chezășia stabilității și a prosperității în țară.