Sindicatele din Republica Moldova cer modificarea legii pensiilor

Foto: vocea.md

Printre multiplele propuneri pe care le-a făcut Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) pentru Programul de activitate al Guvernului, se evidenţiază modifi­carea legislaţiei cu privire la pensii. Care sunt principalele deficienţe ale actualei legi cu privire la pensii? Ce trebuie schimbat şi cum trebuie să arate noua concepţie privind con­diţiile de pensionare, de calculare şi stabilire a pensiilor? La aceste întrebări i-am rugat să răspundă pe experţii CNSM, pe unii conducători ai sindicatelor de ramură din ţară.

Condiţii unice de pensionare

Maria Creminscaia, consultant principal, expert în probleme fi­nanciare şi social-economice al CNSM, constată că pensia în ţara noastră este foarte mică. Pensia medie o depăşeşte pe cea minimă doar cu 136%. În timp ce în toate ţările din CSI indicele respectiv re­prezintă aproape 200%. Acest de­taliu denotă că populaţia în etate din ţara noastră o duce extrem de prost. În acelaşi timp, pensiile de­putaţilor, ale membrilor guvernu­lui, funcţionarilor publici, procuro­rilor, judecătorilor sunt de câteva ori mai mari. Bunăoară, pensiile foştilor membri ai guvernului sunt de 4,4 ori mai mari decât pensia medie. Pentru a exclude aceste nedreptăţi, inegalităţi, Maria Cre­minscaia propune ca să fie egalate, unificate condiţiile de calculare a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari din sectorul public al ţării. La fel, dumneaei consideră că formula de calculare a cuantu­mului pensiei în ţara noastră este foarte greoaie, dovedeşte lipsă de transparenţă.

Cât priveşte introducerea altor tipuri de asigurări cu pensii, pre­cum cele facultative, prin interme­diul fondurilor private de pensii, Maria Creminscaia este împotrivă. Deoarece, argumentează dumnea­ei, experienţa amară a celor două fonduri private de pensii înregis­trate în ţara noastră arată că nici o persoană nu a fost asigurată.

Mărimea pensiei, după contribuţia fiecărui salariat

De asemenea, Nicolae Garaz, preşedintele Sindicatului Lucră­torilor din Cultură, consideră că pensiile în Moldova sunt mizera­bile, mai ales ale bugetarilor. De aceea, salariaţii, bunăoară, oame­nii din cultură, ajungând la vârsta de pensionare, nu se grăbesc să se pensioneze, ci continuă să mun­cească, achitând contribuţii la bu­getul asigurărilor sociale de stat (BASS). Domnia sa este de părere că ar fi corect ca pensiile persoane­lor care continuă să muncească să fie recalculate la finele fiecărui an, pentru a fi majorate.

Fondurile private de pensii, condiţia unei bătrâneţi asigurate

Nicolae Garaz acuză modul exis­tent de calculare a pensiilor, pentru că este unul imperfect. El sugerea­ză că salariatul, ajungând la vârsta de pensionare, trebuie să aibă posi­bilitate să aleagă el însuşi perioada de timp din vechimea sa de muncă, în care el a obţinut cele mai mari venituri, din care să i se calculeze pensia. Totodată, Nicolae Garaz spune că mulţi salariaţi din cultură, care au atins vârsta de pensionare, se plâng că sunt obligaţi să adune un noian de documente pentru a dovedi dreptul la pensie, pentru a demonstra veniturile înregistrate. De aceea, dumnealui cere simplifi­carea procedurii respective. Astfel, atunci când un lucrător se concedi­ază, angajatorul să fie obligat să-i dea un certificat prin care să se confirme numărul anilor munciţi, achitarea contribuţiilor la BASS.

Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construc­ţii şi Industria Materialelor de Construcţii „SINDICONS”, remar­că, printre cele mai strigătoare la cer nedreptăţi ale actualei legislaţii cu privire la pensii, faptul că deşi salariaţii, după ce plătesc contri­buţii la bugetul de asigurări soci­ale de stat timp de 35 de ani, cât prevede legea, şi continuă să mun­cească, să plătească contribuţii la BASS, deoarece nu au vârsta de pensionare, nu beneficiază de nici un fel de avantaje. Dumnealui re­comandă ca plăţile efectuate către BASS, după 35 de ani de cotizare, să fie apreciate drept contribuţii suplimentare, astfel încât calcula­rea şi stabilirea mărimii pensiilor să se facă în funcție de contribuţiile achitate peste norma de cotizare.

Preşedintele Federaţiei „SINDI­CONS” acceptă că este nevoie de o reformă a sistemului de pensii din ţară, de modificare a legislaţiei în acest sens, fie şi radicală. Principa­lul, subliniază dumnealui, este ca aceasta să fie pe înţelesul populaţi­ei ţării. Se cere o formulă simplă de calculare, încât salariatul ajuns în pragul pensionării, cunoscându-și veniturile obţinute din muncă, să-şi poată calcula el însuşi mărimea pensiei.

Solicitat să comenteze ideea majorării vârstei de pensionare, vehiculată des de reprezentanţii instituţiilor financiare internaţio­nale, ai guvernării, Victor Talmaci a ezitat să se pronunţe în favoarea acestei soluţii, deoarece, consideră dumnealui, omul în ţara noastră şi aşa trăieşte puţin. Tot mai puţine persoane care muncesc ajung să se bucure de pensii, mor înainte de atingerea vârstei de pensionare. De exemplu, constructorii au o durată scurtă de viață, deoarece lucrează în condiţii nocive. Astfel încât ma­jorarea vârstei de pensionare pen­tru această categorie de angajaţi este principial contraindicată.

În schimb, preşedintele „SINDI­CONS” susţine introducerea altor tipuri de asigurare cu pensii, pre­cum fondurile private de pensii. Ţara noastră este corigentă în această privinţă, consideră dum­nealui. În majoritatea ţărilor eu­ropene, fondurile private de pensii reprezintă un pilon sigur al stabi­lităţii sistemelor de pensii, asigu­ră un trai decent persoanelor în vârstă. Generaţia tânără trebuie să aibă posibilitate să investeas­că în viitorul ei, precizează Victor Talmaci. Este adevărat, remarcă dumnealui, statul trebuie să ofere garanţii certe în ceea ce priveşte stabilitatea funcţionării fondurilor private de pensii, siguranţa investi­ţiilor realizate de către cotizanţi.

Majorarea vârstei de pensionare este inacceptabilă

Ion Pîrgaru, preşedintele Fede­raţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Comunicaţii, pledează pentru un sistem unic, condiţii egale de pen­sionare pentru toţi cetăţenii. Dar nu cum se întâmplă acum, când mai fiecare breaslă beneficiază de propriile principii de calculare a pensiei. Unde mai pui că deosebi­rile care se atestă în condiţiile actu­ale de pensionare creează premise de discriminare a diverselor cate­gorii de salariaţi. Concluzia dumi­sale este că spiritul echităţii sociale trebuie respectat la calcularea şi stabilirea pensiilor.

Liderul Sindicatelor Lucrăto­rilor din Comunicaţii nu acceptă introducerea asigurărilor private de pensii, pe motiv că, în cazul sis­temului public de pensii, statul are obligaţii faţă de persoanele care au plătit contribuţiile la BASS, în timp ce managerii, patronii fondurilor private de pensii nu-şi asumă nici o responsabilitate. Dumnealui nu ex­clude că, în eventualitatea introdu­cerii asigurărilor private de pensii, salariaţii ar putea fi siliți să plăteas­că dublu, adică contribuţii la BASS şi cotizaţii la fondurile private de pensii, ceea ce este inadmisibil. De bună seamă, precizează Ion Pîrgaru, în multe state dezvoltate pensiile se plătesc doar din fonduri private. Dar, parează dumnealui, salariaţii nu sunt obligaţi să achite contribuţii în cele publice, din sim­plul motiv că acestea nu există.

Ion Pîrgaru nu este de acord ca legislaţia cu privire la pensii să fie schimbată în sensul majorării vârstei de pensionare. Nu se poa­te accepta ca salariatul nostru să beneficieze de pensie doar la îm­plinirea vârstei de 65 de ani, cum prevede legislaţia din ţările dezvol­tate, deoarece speranţa de viaţă în Republica Moldova este cu 10 ani mai mică decât în statele avansate economic, precizează dânsul. Prin mărirea vârstei de pensionare nu se urmăreşte altceva decât reduce­rea drastică a numărului de bene­ficiari de pensii din ţară. De aceea, Ion Pîrgaru insistă ca principiile de reformare a sistemului de pen­sii, conţinutul noii legislaţii cu pri­vire la pensii trebuie să se bazeze pe studii ample, detaliate în ceea ce priveşte longevitatea vieţii, con­diţiile de pensionare, cuantumul contribuţiilor la fondurile de asigu­rări de pensii.