Sindicatele cer majorarea salariilor profesorilor cu 50%

Foto: bistritaonline.ro

Salarii mici care le ajung cu greu pentru cheltuieli strict necesare şi condiţii proaste de lucru. Nu e dificil să ne dăm seama că e vor­ba de profesorii din Republica Moldova.   Pe parcursul anului, aceştia în repetate rânduri şi-au exprimat nemulţumirea în faţa ministrului Educaţiei, Maia Sandu. Aceasta le-a promis că salariile le vor fi majorate treptat, pe măsura implementării reformelor în educaţie. Dumitru Ivanov, preşedintele Consiliu­lui General al Sindicatului Educaţiei şi Şti­inţei din Republica Moldova, susţine însă că factorul primordial în educaţie este ca­drul didactic. Şi fără o remunerare decentă a acestuia nicio reformă reală a şcolii nu este posibilă. Aşteptările profesorilor precum că vor primi salarii mai mari de la 1 ianuarie 2014 au fost înşelate. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014, care a fost apro­bat la sfârşitul lunii noiembrie, nu prevede majorări salariale pentru cadrele didactice. Biroului executiv al Sindicatului Educa­ţiei şi Ştiinţei a expediat încă la 10 octom­brie o adresare prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, în care este adusă la cunoştinţă starea de spirit a angajaţilor din educaţie şi ştiinţă, care la momentul actual se manifestă prin insatisfacţie faţă de ni­velul de salarizare, provocat de finanţarea insuficientă şi de condiţiile social-econo­mice precare din instituţii, dar şi ca urmare a creşterii considerabile a preţurilor la ali­mente, medicamente şi servicii. Dinamica cheltuielilor pentru educaţie din PIB este în descreştere: de la 9,2% în 2010, la 7,2% în 2012; cheltuielile în Buge­tul public naţional, la fel, sunt în diminu­are: de la 7355,3 milioane de lei în 2012, la 7115 milioane de lei în anul 2013.   Puterea de cumpărare a salariului, în scădere continuă   „Credem că nu este nevoie de amintit că pentru angajaţii din ramura învăţământu­lui salariul constituie unica sursă de venit, bunăstarea lor depinzând în totalitate de puterea de cumpărare a acestuia, care este în scădere continuă. Nivelul de remunerare a personalului din unităţi se află sub nive­lul mediu înregistrat pe economie. Astfel, salariul mediu în educaţie, la finele anului 2012, a constituit 3024,9 lei sau 87% din salariu mediu pe economie, iar în luna mai a anului 2013 – doar 82%. Mai mult de 40 la sută din acest salariu îl constituie mun­ca suplimentară (volumul de lucru mărit, activitatea prin cumul, în condiţii nocive, pe timp de noapte etc.). Salariul de func­ţie real al cadrelor didactice la momentul de faţă constituie 1800-2200 de lei în în­văţământul preşcolar şi preuniversitar şi 2200-3000 lei – în învăţământul superior”, se menţionează în documentul expediat guvernului.   Într-o situaţie umilitoare   Din cauza salariilor mici, şcoala nu este atractivă pentru tinerii specialişti. În anul curent, circa 2000 de tineri au absolvit instituţiile de învăţământ superior la spe­cialităţile pedagogice, iar 600 – colegiile de profil. Adeverinţe de plasare în câm­pul muncii au luat doar 750 de persoane, necesarul anual de cadre didactice con­stituind peste 1.000. Nivelul de salarizare al angajaţilor remuneraţi conform Reţelei tarifare unice, şi anume: al personalului de deservire, medical, bibliotecarilor, meto­diştilor direcţiilor de învăţământ, cercetă­torilor ştiinţifici, este şi mai prost. Potrivit Consiliul General al Sindicatului Educaţiei și Științei, salariile de funcţie ale acestora sunt de 900-2430 de lei. Cei mai mulţi fi­ind remuneraţi sub nivelul minimului de existenţă (1608 lei, semestru I anul 2013). Se află într-o situaţie umilitoare şi cadre­le profesoral-didactice şi ştiinţifice, care primesc sporuri pentru gradele ştiinţifice „doctor” şi „doctor habilitat” în mărime de 300 de lei şi, respectiv, 700 de lei, stabilite încă în anul 2004, revizuirea lor de fiecare dată amânându-se.

La „Vocea poporului” au parvenit mai multe scrisori din diferite raioane de sus­ţinere a revendicărilor înaintate de Con­siliul General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei.