Federația Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova (FSEȘ), fidelă principiilor sale, a acţionat şi va acţiona consecvent pe viitor pentru realizarea misiunii statutare: promovarea intereselor şi protejarea drepturilor profesionale, colective şi individuale, de studii, economice şi sociale ale tuturor membrilor săi.
Acesta a fost mottoul ședinței Consiliului General al FSEȘ, care a avut loc în una din zilele trecute. Pe ordinea de zi au figurat mai multe chestiuni, între care și cea cu privire la alegerea Biroului Executiv al FSEȘ, aprobarea Planului de activitate al FSEȘ pentru lunile martie-decembrie 2025, executarea Bugetului sindical consolidat pentru anul 2024, dar și aprobarea proiectului Bugetului sindical consolidat pentru anul 2025.
Totodată, au fost trasate prioritățile strategice pentru următorii cinci ani, cu accent pe apărarea drepturilor angajaților, îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea fi-nanțării în educație și promovarea unui dialog social eficient în ramură. De asemenea, în cadrul ședinței a fost aprobat Planul de activitate al Consiliului General al FSES pentru perioada martie – decembrie a anului 2025.
„În fața tuturor provocărilor, solidaritatea rămâne arma noastră cea mai puternică. Știm că drumul către un sistem educațional și științific rezilient este presărat cu obstacole: de la resurse limitate la necesitatea urgentă de a ne adapta la dinamica globală. Ne reafirmăm angajamentul de a lupta pentru condiții de muncă și salarii decente, pentru securitate profesională și respectul cuvenit oferit cadrelor didactice și cercetătorilor. Prin solidaritate și colaborare, putem transforma provocările în oportunități, în unitate, iar astfel puterea noastră este de neclintit”, a subliniat președintele FSEȘ, Ghenadie Donos.
Îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea finanțării în educație și promovarea unui dialog social eficient
De asemenea, s-a vorbit despre acțiunile FSEȘ pentru realizarea propunerilor și recomandărilor expuse în alocuțiunile delegaților la Congresul VIII al FSEȘ.
Acestea se referă la îmbunătățirea legislației privind protecția muncii și a condițiilor de muncă, cu simplificarea procedurilor administrative; implementarea mecanismelor clare de protecție efectivă a cadrelor didactice; continuarea negocierilor pentru majorarea salarială și ajustarea echitabilă a claselor de salarizare pentru categoriile care au rămas în afara proiectului, ținând cont de complexitatea muncii prestate. De asemenea, sindicaliștii din educație își mai propun să asigure și în viitor o comunicare eficientă și transparentă în cadrul FSEȘ.
O altă prioritate a sindicatelor din educație pentru următorii ani este elaborarea unui registru unic electronic, care ar include informație detaliată a formatorilor la temele prestate și suporturile metodice respective, introducerea unor mecanisme de reacționare operativă la cazurile de încălcare a legislației din partea administrației instituțiilor, dar și introducerea în actele normative ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC), ca fiind obligatorie, participarea reprezentanților FSEȘ în componența diferitelor comisii de concurs și organe colegiale la nivel de Organ local de specialitate în domeniul învățământului (OLDSI).
De asemenea, sindicaliștii din educație vor insista pe revizuirea actelor normative cu privire la prestarea serviciilor de asigurări sociale și, în special, a Regulamentului de acordare a biletelor de tratament balneosanatorial; organizarea instruirilor, informărilor pentru președinții organizațiilor sindicale primare, membrii comitetelor sindicale, organizatorii sindicali; crearea unui sistem de motivare avantajos pentru membrii de sindicat din FSEȘ, dar și activizarea Comisiei bipartite de consultări și negocieri colective la nivel de ramură, a comisiilor de dialog social la nivel de instituții.
Mai mult, aceștia își mai propun să obțină facilități suplimentare pentru membrii de sindicat prin negocierea și semnarea unei Convenții colective de nivel ramural (2026-2030), care să includă și clauze specifice pentru domeniul cercetării, echivalarea claselor salariale ale cercetătorilor cu cele ale angajaților din învățământul superior; încheierea Contractelor colective de muncă la nivel de unitate, dar și atingerea unui prag de finanțare de cel puțin 0,5% din PIB pentru cercetare și creșterea progresivă a salariilor în acest sector.
Totuși, principala revendicare salarială înaintată de FSEȘ, și anume – a aduce valoarea salariului mediu din educație și cercetare la valoarea salariului mediu din economia națională – rămâne pe agendă pentru următorii cinci ani. Pentru asta e necesar, la ora actuală, de a majora salariile din învățământ cu cel puțin 20%.