3 iulie 2024
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul economistului. Incapacitatea temporară de muncă și dreptul la indemnizație

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul economistului. Incapacitatea temporară de muncă și dreptul la indemnizație
Sfatul economistului. Incapacitatea temporară de muncă și dreptul la indemnizație
safeopedia.com

În caz de accident de muncă, persoana are dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă dacă are numai doi ani de activitate? Cum se calculează indemnizația respectivă și indemnizațiile unice în caz de re­ducere a capacității de muncă sau deces?

Tatiana Gospodinova, Cahul

 

Ana MOLDOVANU

consilier superior

în Departamentul protecție social-economică al CNSM

 

Conform prevederilor Legii asi­gurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756/1999, pe durata incapacităţii temporare de muncă pricinuite de un acci­dent de muncă, asiguraţii benefici­ază de indemnizaţie, indiferent de durata stagiului de cotizare.

Indemnizația pentru incapacita­te temporară de muncă se plătește pentru 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii tem­porare a capacității de muncă, de către angajatorul la care s-a produs accidentul de muncă, din mijloacele proprii, iar din a 21-a zi calendaristică – de către Casa Națională de Asigurări Sociale, din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizației pen­tru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele anga­jatorului constituie 100% din sala­riul mediu al angajatului, determi­nat în modul stabilit de Hotărârea Guvernului nr. 426/2004.

Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat consti­tuie 100% din baza de calcul al in­demnizaţiilor de asigurări sociale, stabilită conform art. 7 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Durata de acordare a indemni­zaţiei pentru incapacitate tempo­rară de muncă este de până la 180 de zile calendaristice, în intervalul de un an calendaristic, şi se cal­culează din prima zi de concediu medical.

În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului, me­dicul curant din instituţia medicală poate propune, conform legislaţi­ei, prelungirea concediului medi­cal peste 180 de zile calendaristice, dar nu mai mult decât cu 30 de zile calendaristice.

Medicul curant decide, după caz, prelungirea concediului medi­cal pentru continuarea programu­lui de recuperare, cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de lucru ori propune, în modul stabilit de legislaţie, încadrarea într-un grad de dizabilitate.

Conform Legii securităţii şi să­nătăţii în muncă nr. 186/2008, lucrătorului căruia i s-a evaluat procentul capacităţii de muncă păstrată ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesio­nale i se plăteşte, din banii unităţii care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala pro­fesională, pe lângă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizaţie unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe ţară, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului.

În caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, uni­tatea care poartă vina pentru acci­dentul de muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au drep­tul la aceasta, în modul şi în mă­rimea stabilită de lege şi, în plus, le plăteşte, din mijloacele proprii, o indemnizaţie unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit cu numărul ani­lor compleţi pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii me­dii anuale.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand