Sfatul economistului. Evaluarea funcțiilor în sectorul bugetar

La o întrunire cu reprezentantul Ministerului Finanțelor s-a vorbit despre evaluarea funcțiilor. Ce înseamnă evaluarea funcțiilor și cum va avea loc procedura de evaluare? Fugitiv, ca în anul 2018?

Valentina M., Chișinău

 

Ana MOLDOVANU

consilier superior

în Departamentul protecție social-economică al CNSM

 

Conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, evaluarea funcțiilor are scopul de a sistematiza funcțiile generice din sectorul bugetar în grupuri ocupaționale și subgrupuri de funcții, în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili ierarhia acestora.

Evaluarea funcțiilor se realizează, de regulă, cel puțin o dată la cinci ani, de către Ministerul Finanțelor în baza Regulamentului privind modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul bugetar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018.

 

Desfășurarea procedurii de evaluare

În scopul organizării procedurii de evaluare a funcțiilor, Ministerul Finanțelor instituie, printr-un act intern, Grupul de lucru pentru evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar.

Grupul de lucru este constituit din specialiști din autorități/ instituții publice, care cunosc specificul unuia sau al mai multor grupuri ocupaționale, numiți prin ordin al ministrului finanțelor. Conducătorul Grupului de lucru este secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor responsabil de politica de salarizare în sectorul bugetar.

Grupul de lucru are următoarele atribuții principale:

1. examinarea propunerilor de evaluare a funcțiilor și monitorizarea procesului de evaluare a funcțiilor în baza criteriilor de evaluare aprobate;
2. stabilirea/revizuirea ierarhiei rezultate din evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar;
3. elaborarea propunerilor privind grila de salarizare și elementele constitutive ale acesteia, stabilirea gradelor de salarizare și poziționarea funcțiilor pe clase de salarizare, în baza rezultatelor evaluării funcțiilor conform criteriilor de evaluare, evaluării simplificate și a informațiilor de natură salarială aferente acestora;
4. pregătirea și realizarea evaluării detaliate și/sau a evaluării simplificate a funcțiilor din sistemul bugetar, încadrarea acestora în grade de salarizare și poziționarea în grila de salarizare.

Inițierea evaluării are loc prin expedierea pe adresele tuturor unităților bugetare și plasarea pe pagina web a Ministerului Finanțelor (www.mf.gov.md) a anunțului despre începerea procedurii de evaluare, cu solicitarea de prezentare a propunerilor respective.

Propunerile prezentate se examinează de către Grupul de lucru în conformitate cu prevederile Regulamentului.

 

Evaluarea și încadrarea în grade de salarizare a funcțiilor

Etapele principale de evaluare și încadrare a funcțiilor în grade de salarizare sunt:

1. evaluarea funcțiilor din sectorul bugetar;
2. ierarhizarea funcțiilor;
3. încadrarea funcțiilor în grade de salarizare și poziționarea lor în grila de salarizare.

Procedura tehnică privind evaluarea, stabilirea gradelor de salarizare și încadrarea funcțiilor în grila de salarizare este reflectată în Regulament.

Evaluarea funcțiilor are scopul de a stabili ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar și reprezintă procesul prin intermediul căruia se determină valoarea funcției prin acordarea unui punctaj total pentru fiecare funcție, în baza criteriilor de evaluare.

Procesul de evaluare a funcțiilor poate fi efectuat prin următoarele metode:

1. evaluarea detaliată a funcțiilor conform criteriilor de evaluare – în complex, pentru toate funcțiile existente;
2. evaluarea simplificată – selectiv, pentru unele funcții.

Grupul de lucru decide asupra metodei de evaluare utilizate, ținând cont de necesitatea evaluării complexe a tuturor funcțiilor sau a evaluării individuale pentru unele funcții.

Evaluarea detaliată a funcțiilor din sectorul bugetar se face în baza următoarelor criterii de evaluare:

1. studii, cunoştinţe şi experienţă: se referă la totalitatea cerințelor de studii, cunoștințe și experiență necesare pentru exercitarea sarcinilor funcției;
2. complexitate, creativitate şi diversitate: se referă la gradul de dificultate întâlnit, măsura în care titularul funcției trebuie să depășească limitele cunoștințelor și ale experienței deținute, precum și cerințele legate de imaginație, inventivitate și intuiție necesare în exercitarea sarcinilor funcției;
3. responsabilitate decizională: măsoară amploarea activităților conceptuale aferente funcției, libertatea de acțiune și decizie asociate acesteia, precum și evaluează impactul lor asupra rezultatelor instituției;
4. conducere, coordonare şi su- pervizare: se referă la nivelul ierarhic în care este încadrat postul în cadrul instituției, responsabilitățile de conducere și/sau coordonare a altor funcții și la cerințele de exprimare a unor opinii/raționamente de specialitate;
5. comunicare: se referă la nivelul și impactul comunicării în cadrul și/sau în afara instituției, include mijloacele de realizare a comunicării, de la interacțiune personală la comunicări telefonice și/sau scrise;
6. condiţii de muncă: se referă la măsura în care/frecvența cu care titularul funcției este expus la diverse condiții de lucru nefavorabile și/sau cu risc pentru sănătate și viață în procesul de realizare a atribuțiilor funcției;
7. efort fizic şi mintal: se referă la nivelul utilizării capacităților fizice și psihice pentru realizarea atribuțiilor funcției.

În temeiul criteriilor de evaluare și al fișei postului, aprobate pen­tru fiecare funcție, se va completa fișa de evaluare pentru funcția pro­pusă pentru evaluare.

Punctajul indicat în fișa de eva­luare a funcției este atribuit prin contrapunerea criteriilor de eva­luare cu sarcinile din fișa postului și, mai puțin, pe baza cunoștințelor despre posturi similare sau pe baza informațiilor despre persoana ce deține funcția (spre exemplu, ge­nul, capacitățile de însușire și per­cepere a informației sau salariul).

Criteriile de evaluare sunt bidi­mensionale. Fiecare criteriu are în­tre 5 și 11 niveluri de profunzime, care măsoară reflectarea criteriului în activitatea funcției. De aseme­nea, fiecare criteriu are trei niveluri de cuprindere/amploare, prin care este apreciată relevanța criteriului pentru activitatea funcției (scăzută, moderată, ridicată).

Criteriile de evaluare au o pon­dere diferită în punctajul total. Fie­cărui nivel al criteriului de evaluare i se atribuie un punctaj distinct.

În urma evaluării funcțiilor, în baza matricei cu punctele asociate fiecărui nivel al celor șapte criterii de evaluare, se calculează puncta­jele totale acumulate și se identi­fică ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar.

Procesul de evaluare simplifica­tă a funcțiilor din sectorul bugetar urmărește stabilirea poziției în ier­arhie a fiecărei funcții față de cele care deja au fost evaluate și incluse în Registrul funcțiilor din secto­rul bugetar, precum și încadrarea acestora în grade și clase de sala­rizare.

Procesul de evaluare simplifi­cată a funcțiilor constă în analiza comparativă a fiecărei funcții cu alte funcții deja existente, însă nu în ansamblul lor, ci separat pe cri­terii de evaluare.

La evaluarea simplificată a funcțiilor, criteriile de evaluare a funcțiilor pot fi adaptate specifi­cului fiecărei instituții, ele trebuind să reflecte acele caracteristici care contribuie cel mai mult la rezulta­tele evaluării.

Pentru evaluarea simplificată a funcțiilor, funcțiile deja evaluate pot servi drept reper pentru funcții similare/comparabile/relaționate cu acestea (de exemplu, funcțiile de contabil, contabil-casier pot fi utili­zate drept reper pentru funcțiile de contabil-revizor, contabil-coordo­nator).

În temeiul criteriilor de evaluare și al nivelului de profunzime (tabe­lul 1 din anexa nr. 3 la Regulament), Grupul de lucru acordă un punctaj care, însumat, se compară cu punc­tajele orientative după grade de salarizare (tabelul 2 din anexa nr. 3 la Regulament).

Acordarea punctajului se reali­zează în principal pe baza descrierii atribuțiilor indicate în fișa postului funcției evaluate și mai puțin pe baza cunoștințelor despre posturi similare sau pe baza informațiilor despre deținătorul funcției (de exemplu, genul sau salariul).

La acordarea punctajului nu se ține cont de nivelul ierarhic sau de salarizare actual al funcției.

În urma evaluării funcțiilor, în baza punctajelor totale acumulate, se revizuiește ierarhia funcțiilor ge­nerice din sectorul bugetar.

În cazul în care, în urma revizui­rii ierarhiei, se constată necesitatea reevaluării unor funcții, aceasta se poate face prin analiza repetată și recalcularea punctajelor și/sau prin analiza comparativă a importanței funcțiilor respective față de alte funcții care deja au fost evaluate și incluse în Registrul funcțiilor din sectorul bugetar.

Ierarhizarea funcțiilor și stabilirea structurii după grade de salarizare

Scopul sistemului de clasificare după grade de salarizare constă în gruparea la un loc/nivel a funcțiilor cu valori relativ similare.

La stabilirea gradelor de salariza­re se utilizează rezultatele obținute în procesul de evaluare a funcțiilor conform uneia dintre metodele de evaluare descrise mai sus. Pe baza punctajelor calculate și, după caz, reevaluate, se întocmește o ierar­hie a posturilor.

Gradele de salarizare se stabi­lesc prin intercalarea unor praguri de separare între formațiuni de posturi ierarhizate, potrivit speci­ficului/naturii activității acestora șiimpactului asupra rezultatelor in-stituției. Funcțiile astfel grupate tre­buie să aibă însușiri comparabile în interiorul gradului și distincte față de posturile din celelalte grade.

Numărul gradelor de salariza­re rezultă din numărul pragurilor de separare introduse. Numărul gradelor de salarizare nu va fi mai mare de 15. Fiecărui grad îi cores­punde un anumit număr de clase de salarizare, în funcție de numărul funcțiilor conținute, precum și de amplitudinea parcursului profesio­nal al acestora.

Fiecare grad de salarizare este încadrat cu funcții și delimitat în grila de salarizare.

Funcțiile se poziționează în grila de salarizare în clase de salarizare în interiorul limitelor gradelor de salarizare cărora le aparțin.

Rezultatele procesului de evalu­are, încadrare a funcțiilor în grade de salarizare și poziționare a lor în grila de salarizare sunt analizate prin prisma impactului financiar, în diferite scenarii posibile.

Rezultatele evaluării funcțiilor din sistemul bugetar, încorporate în procesele-verbale ale Grupului de lucru, vor servi drept temei de modificare a Legii nr. 270/2018 pri­vind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.