19 august 2022
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul avocatului: Testamentul

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul avocatului: Testamentul
Sfatul avocatului: Testamentul
testament

Foto: egospodarka.pl

 

Suntem două surori. Mama a decedat de mai mult timp, moștenirea fiind lăsată tatălui.

Tata s-a îmbolnăvit cu cinci ani în urmă și zace la pat. Eu locuiesc cu tata și îngrijesc de el. Sora locuiește separat.

Tata mi-a spus să vorbesc cu sora și să aducem un notar să facă testament pe numele meu, iar surorii să îi dau ceva din averea moștenită.

Sora mea nu este de acord, pretinzând la jumătate din toată averea, deși eu de mai bine de cinci ani singu­ră îngrijesc de tata și achit toată întreținerea.

Vă rog să mă ajutați cu un sfat referitor la testa­ment, cum se întocmește, care sunt prevederile legii, ce trebuie să știu ca să nu fiu defavorizată.

 

Maria Aprodu, mun. Chișinău

 

Legislaţia în vigoare conţine prevederi destul de detaliate la capitolul respectiv.

Potrivit legii, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gra­tuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Tes­tator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu şi se per­mite întocmirea testamentului doar personal, nu şi prin repre­zentant.

Testatorul poate determina în testament cotele succesorale pentru moştenitorii menţionaţi în el sau poate indica în mod con­cret cărui moştenitor ce parte din patrimoniu îi va trece în proprie­tate. Dacă în testament nu există astfel de indicaţii, patrimoniul succesoral se împarte egal între moştenitori. Dacă în testament sunt menţionaţi câţiva moşteni­tori, dar este stabilită cotă suc­cesorală numai unuia dintre ei, ceilalţi moştenesc în părţi egale patrimoniul rămas.

Testatorul este în drept să substituie succesorul desemnat dacă acesta din urmă decedează până la deschiderea moştenirii, nu acceptă sau renunţă la moşte­nire sau este privat de dreptul la moştenire. Renunţarea moşteni­torului testamentar la succesiune se admite numai în cazul în care acesta nu indică în favoarea cui renunţă.

Dacă testatorul a determinat persoana moştenitorului prin ca­racteristici care pot fi proprii mai multor persoane şi nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o în vedere testatorul, toate per­soanele se consideră moştenitori cu drept la cote-părţi egale.

Testatorul poate dezmoşteni pe unul, pe câţiva sau pe toţi moştenitorii legali şi nu este obligat să motiveze acest fapt. Persoana dezmoştenită prin dis­poziţie testamentară expresă nu poate deveni moştenitor legal asupra părţii netestate din avere şi nici asupra cotelor-părţi la care au renunţat moştenitorii testa­mentari.

Moştenitorii legali nedesem­naţi în testament îşi păstrează dreptul la moştenire asupra păr­ţii netestate din avere. Ei, de ase­menea, moştenesc şi partea tes­tată din avere dacă, la momentul deschiderii moştenirii, în viaţă nu se afla nici unul dintre moşte­nitorii testamentari sau dacă toţi au renunţat la moştenire. Dacă întreaga avere a fost divizată în­tre moştenitori conform testa­mentului, dar la momentul des­chiderii succesiunii unul dintre ei nu mai este în viaţă, moştenirea legală nu va avea loc, iar cota lui succesorală va fi repartizată în mod egal între ceilalţi moşteni­tori testamentari.

Testamentul poate fi întocmit doar în una din formele stabi­lite: 

olograf – scris în întregi­me personal, datat şi semnat de testator; autentic – autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial; mistic – scris în întregime, datat şi sem­nat de testator, strâns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.

În testament trebuie să se in­dice data întocmirii lui. Lipsa da­tei atrage nulitatea testamentului doar dacă nu sunt înlăturate du­biile privind capacitatea de exer­ciţiu a testatorului la momentul întocmirii, modificării sau revo­cării testamentului, precum şi în cazul existenţei a câtorva testa­mente.

Sunt asimilate celor autenti­ficate notarial testamentele au­tentificate de medicul principal, medicul de serviciu al spitalului, dacă testatorul se tratează într-o instituţie medicală, căpitanul na­vei sau aeronavei, dacă testatorul se află pe navă sau în aeronavă, comandantul unităţii militare, dacă testatorul este militar, şe­ful instituţiei penitenciare, dacă testatorul se află în locuri de pri­vaţiune de libertate. Testamentul autentificat în modul indicat mai sus se expediază cel târziu a doua zi după autentificare unuia din­tre notarii de la locul instituţiei date.

Dacă testatorul, dintr-o anu­mită cauză, nu poate semna per­sonal testamentul, la rugămintea şi în prezenţa lui, precum şi în prezenţa a cel puţin doi martori şi a notarului, poate semna o altă persoană. În acest caz, trebuie in­dicată cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze personal. Martorii, de asemenea, semnează în testament. La fel şi testamentul persoanei analfabete sau cu defi­cienţe fizice se întocmeşte în mod obligatoriu în prezenţa a doi mar­tori şi a unei persoane care poate comunica cu testatorul, confir­mând prin semnătură manifesta­rea lui de voinţă. Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciţiu, moşteni­torii testamentari şi rudele lor pe linie ascendentă şi descendentă, surorile, fraţii, soţul (soţia) şi le­gatarul.

Notarul, o altă persoană care autentifică testamentul, martorii, precum şi persoana care a semnat testamentul în locul testatorului, nu au dreptul, până la deschide­rea succesiunii, să dea publicităţii date despre conţinutul testamen­tului, despre întocmirea, modifi­carea sau revocarea lui.

Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice mo­ment prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod di­rect, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului tes­tament, prin depunerea unei ce­reri la notar sau prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentu­lui olograf. Testamentul revocat printr-un testament întocmit mai târziu nu poate fi restabilit nici în cazul în care testamentul ulterior va fi revocat prin depunerea unei cereri.  Dacă testatorul a întocmit câteva testamente care se comple­tează şi nu se substituie integral unul pe altul, toate testamentele rămân în vigoare. Testamentul anterior îşi păstrează puterea le­gală în limita în care prevederile lui nu sunt modificate prin testa­mentele ulterioare.

Există şi cazuri când testamen­tul nu are putere legală: dacă uni­ca persoană în a cărei favoare a fost întocmit decedează înaintea testatorului, în cazul în care uni­cul moştenitor nu acceptă moş­tenirea, în partea în care încalcă rezerva succesorală sau dacă ave­rea testată dispare în timpul vieţii testatorului sau este înstrăinată de acesta.

De asemenea, testatorul poate acorda prin testament unei per­soane avantaje patrimoniale (le­gat), fără a o desemna în calitate de moştenitor. Obiect al legatului poate fi transmiterea către cel ce recepţionează legatul (legatar) în proprietate, folosinţă sau cu un alt drept real a bunurilor care fac parte din patrimoniul succeso­ral; obţinerea şi transmiterea că­tre acesta a bunurilor care nu fac parte din moştenire; îndeplinirea unei anumite munci, prestarea de servicii şi altele. Testatorul este în drept să pună în sarcina moş­tenitorului căruia a testat casa, apartamentul sau orice altă locu­inţă obligaţia de a transmite unei sau mai multor persoane dreptul de folosinţă viageră sau pentru o anumită perioadă asupra încăpe­rii de locuit sau a unei anumite porţiuni din ea. La cesiunea ulte­rioară a dreptului de proprietate asupra încăperii de locuit, dreptul de folosinţă rămâne în vigoare.

Acestea sunt reguli stabilite pentru perfectarea testamentului.

Încercaţi să negociaţi cu sora un compromis referitor la modul de moştenire a averii părinteşti. Explicaţi-i că urmează a fi deduse cheltuielile şi efortul depus de că­tre dvs., legate de îngrijirea tatălui bolnav, precum şi cheltuielile ce urmează pentru înmormântare. Acoperirea cheltuielilor de înmor­mântare din averea succesorală este expres prevăzută prin lege.

Explicaţi tatălui dvs. situaţia reală şi, ţinând cont de recoman­dările de mai sus, sfătuiţi-l să în­tocmească un astfel de testament, care să nu vă nedreptăţească. Dacă nu va fi întocmit testamen­tul, după decesul tatălui se va ini­ţia procedura de moştenire legală, prin care toţi moştenitorii pot pre­tinde la cote egale din patrimoniul defunctului şi nu veţi putea pre­tinde la mai mult de atât.

 

Liubomir DUDULICA,

avocatmd@gmail.com

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor