Foto: ombudsman.md
Am demisionat din funcţia deţinută, dar salariul nu mi-a fost achitat pentru ultimele două luni de lucru. M-am adresat de mai multe ori la administraţia întreprinderii, chiar şi în scris, dar de fiecare dată mi se spunea că nu sunt bani şi că trebuie să mai aştept. Au trecut deja patru luni şi am renunţat să mai aştept. Pot eu oare să-mi recuperez prin judecată salariul neachitat şi în ce mod pot pretinde la penalităţi pentru întârziere?
Aurel Crudu, mun. Chişinău
Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de trei ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.
E important să cunoaşteţi că instanţa de judecată urmează să convoace părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii şi va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărâre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.
Prin cererea de chemare în judecată, puteţi solicita încasarea salariului neplătit şi prejudiciul cauzat, ca urmare a reţinerii plăţilor cuvenite după demisie, din ziua încetării raporturilor de muncă şi până la executarea obligaţiilor de plată de către angajator. Cerinţele pot fi formulate în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii.
Conform acestei prevederi legale, la reţinerea, din vina angajatorului, a plăţilor cuvenite salariatului în caz de eliberare, în conformitate cu art. 143, Codul muncii, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen.
În conformitate cu art. 243 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească, pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani, consemnează în dispozitiv, cu cifre şi litere, suma şi moneda în care se percepe şi dobânda de întârziere determinată conform art. 619 din Codul civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data când aceasta a devenit definitivă.
Conform art. 24 din Codul de executare, la cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu art. 619 din Codul civil. Sumele menţionate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanţa a devenit exigibilă (scadentă) şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă şi durata suspendării procedurii de executare.
Prin urmare, penalitățile prevăzute de art. 330 alin. (2) din Codul muncii pot fi calculate numai până la data la care hotărârea judecătorească va deveni definitivă. De la data la care hotărârea judecătorească va deveni definitivă şi până la data plăţii efective se vor aplica prevederile art. 243 din Codul de procedură civilă, şi art. 24 din Codul de executare potrivit textului expus mai sus.
De asemenea, formularea unei cereri de chemare în judecată pentru încasarea plăților salariale restante și a prejudiciului cauzat presupune existenţa vinei angajatorului, ca o condiţie obligatorie prevăzută de lege. O altă condiţie este ca cuantumul sumelor ce se cuvin salariatului la eliberarea din serviciu să nu fie contestat. Se accentuează că dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, conform prevederilor art. 243 din Codul de procedură civilă, şi art. 24 din Codul de executare, se încasează chiar şi în lipsa vinovăţiei angajatorului.
Pornind de la cele expuse mai sus, menționăm că, acționând angajatorul în instanța de judecată, aveţi posibilitatea de a vă apăra drepturile lezate.
Liubomir DUDULICA,
avocatmd@gmail.com
