Foto: urlopojcowski.info
În anul 2012 am divorțat de soție. De abia intenționez să solicit partajarea averii dobândite în timpul căsniciei, însă deocamdată m-am ciocnit cu o astfel de problemă. Timp de doi ani am lipsit din țară și nu am cunoscut că fosta soție a dat cu chirie unul din apartamentele noastre, cumpărat în timpul căsniciei, unei firme a rudei sale, care a deschis în acesta un magazin de produse alimentare. Așvrea să cunosc dacă am dreptul la remunerație din chiria respectivă. Soția mi-a arătat contractul semnat de ea și ruda respectivă, în care este menționat că se dă în arendă în mod gratuit, deși eu cred că aceasta s-a făcut special pentru a ascunde veniturile de mine.
Radu Vulpe, or. Cahul
Potrivit art. 367 din Codul civil, fiecare dintre dvs., coproprietari devălmași, precum sunteți, ca urmare a dobândirii apartamentului în timpul căsătoriei, aveți dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinației acestuia, fără a limita dreptul celuilalt coproprietar, dacă nu dispuneți de vreun contract care să prevadă altfel. Dacă, în urma folosirii, a fost schimbată destinația acestuia, atunci fiecare dintre coproprietari este în drept să solicite repararea daunelor cauzate. Aceasta, deci, este una din metodele de apărare a dreptului dvs.
Mijloacele de apărare a drepturilor civile sunt enumerate în art. 11 din Codul civil și prevăd, printre altele: recunoașterea dreptului, restituirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă dreptul; recunoașterea nulității actului juridic; desființarea sau modificarea raportului juridic; repararea prejudiciilor; încasarea clauzei penale; repararea prejudiciului moral etc.
Așadar, din cele enunțate rezultă încălcarea dreptului de proprietate comună în de-vălmășie prin transmiterea bunului în locațiune fără acordul celuilalt proprietar. Contractul de locațiune și condițiile acestuia este expres reglementat de Codul civil. Astfel, art. 875 din Codul civil enunța că prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară, iar acesta se obligă să plătească chirie. Din această normă rezultă că nu putea fi transmis imobilul în locațiune în mod gratuit, contractul de locațiune fiind unul oneros. În altă ordine de idei, celălalt coproprietar nu se poate eschiva în baza unei clauze abuzive inserate in contract de la repararea prejudiciului pentru folosirea păguboasă a bunului coproprietate în devălmășie.
Această lacună poate fi reparată prin efectuarea unei expertize sau constatări tehnico-științifice, sau a unui raport de evaluare, prin care să fie stabilită mărimea chiriei cu referire la imobilul în cauză.
O astfel de probă poate fi pusă la baza negocierilor între dvs., iar în caz de eșec, este posibilă rezolvarea problemei prin intermediul unei acțiuni judiciare care se va înainta la locul aflării imobilului.
Viorica GRECU, avocat
viorikagrecu@gmail.com
