Foto: wall-street.ro
De mai mulți ani sunt stabilita cu traiul în Italia. La rugămintea unor rude, le-am împrumutat o sumă mare de bani pentru nunta fiicei lor, cu condiția restituirii acesteia nu mai târziu de 31 octombrie 2014. În discuțiile noastre despre întoarcerea banilor am observat ezitarea lor, dorința de a mai amâna restituirea, mai spun că banii mi-i va întoarce fiica etc. Însă recent am aflat că persoana căreia i-am împrumutat suma i-a donat soției sale partea sa din casa lor comună. Mai spun rudele că au divorțat la oficiul stării civile pe ascuns de toată lumea, deși se cunoaște că trăiesc împreună în continuare. Am anumite bănuieli că se procedează astfel pentru ca sa nu-mi fie întoarsa suma, destul de mare. Chiar cred ca se face intenționat, mai ales că cineva din familia lor este jurist de profesie. Ce așputea să fac pentru a-mi putea recupera banii?
Violeta Vlaicu,
raionul Călărași
În conformitate cu art. 24 din Codul familiei, soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei. Având în vedere data apropiată stabilită pentru întoarcerea împrumutului, s-ar putea ca donația exercitată să fie una problematică, deoarece pare să fie fictiv încheiată. Dacă se va confirma că împrumutatul se eschivează de la restituirea sumei împrumutate, atunci contractul de donație va putea să cadă sub incidența normelor Codului civil cu privire la nulitate.
Conform art. 216-219 din această lege, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de Codul civil. Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de Codul civil, de către instanța de judecată sau prin acordul părților. Nulitatea actului juridic poate fi solicitată de orice persoană care are un interes născut și actual.
În caz dacă instanța va declara nulitatea contractului de donație, fiecare parte va trebui să restituie tot ce a primit în baza donației. Prin urmare, casa va redeveni proprietatea comună în devălmășie a soților și va putea fi urmărită pentru neexecutarea obligațiilor de către aceștia. S-ar putea ca și faptul desfacerii ulterioare a căsătoriei să indice la aceea că actul juridic, donația să fie una fictivă, fiind efectuată fără intenția de a produce efecte juridice. Prin aceste acțiuni s-ar putea să se fi urmărit scopul înșelăciunii terțelor persoane.
Astfel, dacă veți contesta în instanța de judecată legalitatea contractului de donație și veți reuși să probați că donația a fost efectuată cu scopul de a se eschiva de la responsabilitate și a fost una fictivă, atunci aceasta ar putea fi declarată nulă. Respectiv, bunurile soților vor putea constitui surse reale pentru executarea obligațiilor soților, în mod silit, dacă aceștia nu le vor exercita benevol.
Viorica GRECU, avocat
viorikagrecu@gmail.com
