După ce m-am căsătorit, bunica mi-a donat casa de locuit şi terenul aferent de la ţară. După moartea bunicii, împreună cu soţul, am făcut reparaţie în casă şi am trecut cu traiul în ea. Avem împreună doi copii minori. De ceva timp, am divorţat, copiii au rămas să locuiască cu mine. Prin hotărâre judecătorească, fostul soţ a fost obligat să achite pensie de întreţinere a copiilor până la vârsta de 18 ani a acestora. Recent, am primit acasă o cerere de chemare în judecată prin care fostul soţ cere să fie recunoscută casa şi terenul ca bun comun şi să fie împărţite în două. Poate fostul soţ să ceară jumătate de casă într-o astfel de situaţie, mai ales că nu a achitat nimic din pensia alimentară şi s-a format o datorie mare?
Valentina Gorencu, or. Ungheni
Liubomir DUDULICA
avocat
avocatmd@gmail.com
Soţul nu poate pretinde la cotă-parte din casa pe care aţi primit-o cu titlu gratuit, din motiv că art. 22 din Codul familiei prevede că bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi până la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. Codul civil completează aceste prevederi, stipulând că bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri. Reparaţia imobilului, dacă nu este capitală, nu constituie o sporire simţitoare a valorii bunului.
doar pentru utilizatorii înregistrați
Logare
