Sfântul Vasile cel Mare, prăznuit de către creştinii ortodocşi

Foto: vocea.md

De la sfinţii părinţi am păstrat obiceiul de a-l săr­bători în prima zi a noului an calendaristic pe Sfântul Vasile cel Mare. Acest mare sfânt s-a născut în anul 330 într-o familie înstărită şi cultă, şi a primit o educaţie corespunzătoare rangului social, studiind matemati­ca, literatura, arta, medi­cina şi astronomia. După studii a fost numit profesor de retorică, însă dragostea de creştinism l-a îndepăr­tat de funcţia de profesor, dedicându-se unor misiuni creştine.

Sfântul Vasile a dobândit toate aceste virtuţi morale încă din copilărie, când a întrecut în ştiinţă pe toţi cei din timpul său, căci învăţase toată filosofia şi toate ştiin­ţele din vremea aceea. Astfel, a fost sfinţit ca arhiereu al Arhiepiscopiei Cezareea Ca­padociei. Ca arhiereu, a dus lupte grele pentru păstrarea credinţei ortodoxe autenti­ce. Prin cuvântările şi pilde­le sale a distrus învăţăturile ereticilor, a luminat tainele cele adânci ale făpturii şi a ajutat săracii, bolnavii şi bă­trânii. Din veniturile sale şi din moştenirea de familie, Sfântul Vasile a construit spitale numite Vasiliade. A trecut către Domnul în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, dar învăţăturile şi pildele sale vor dăinui mereu în Biserica Ortodoxă. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Molitfele Sfântului Va­sile cel Mare, rugăciuni de blestem asupra diavolului, farmecelor şi blestemelor ce se citesc de obicei pe 14 ia­nuarie, când se prăznuieşte Sfântul Vasile. Totodată, a fost cunoscut ca ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor.

Prin sfinţenia şi credinţa sa Sfântul Vasile a apărat cu toate puterile sale credinţa adevărată în Dumnezeu

A adus o contribuţie de o importanţă deosebită nu doar în organizarea activită­ţilor caritabile, concretizate în renumita Vasiliadă, ci şi în dezvoltarea învăţăturii bisericii despre tămăduirea omului şi practica medica­lă. A ridicat, în anul 369, într-un cartier periferic din Cezareea, un spital dotat cu personalul necesar şi acolo tămăduia pe cei bolnavi, iar celor săraci le dădea ploa­ie de pâine prin rugăciune. Complexul Vasiliada cuprin­dea, de o parte, case pentru găzduirea leproşilor, de altă parte azile pentru bătrâni şi bolnavi, o mare clădire pentru călătorii străini, şcoli pentru copii, în care se învă­ţau şi diferite meserii. Toate aceste diverse clădiri erau despărţite prin grădini, care dădeau întregului edificiu un aspect foarte armonios.

În legătură cu această sărbătoare creştinii păstrează mai multe obiceiuri. Ura­tul din ajun, este cel mai important.

Se mai spune că dacă de Sfântul Vasile noaptea este lină şi senină, anul va fi bun. Potrivit statisticii, în Moldo­va locuiesc 57797 persoane cu prenumele Vasile.

“Vocea poporului“ aduce urări de bine și sănătate tu­turor celor care poartă pre­numele Vasile.