Securitatea muncii și sănătății salariatului aduce valoare și profit oricărei întreprinderi

Comitetul Sectorial pentru formare profesională în ramura industria ușoară (CSIU) a organizat în regim online o conferință de lucru în ca­drul proiectului „Formarea competențelor în domeniul Securitatea Muncii în ramura Industriei Ușoare din Republica Moldova”, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ai Inspectoratului de Stat al Muncii, ai Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, ai comitetelor sectoriale.

Dezbaterile s-au concentrat, în fond, pe starea de lucruri în ceea ce privește secu­ritatea și sănătatea în muncă în cadrul în­treprinderilor din perspectiva aspectelor le­gislative și realităților existente, elaborărilor recente cu privire la formarea specialiștilor în domeniul SSM și măsurilor de prevenire a riscurilor la locul de muncă la scara indus­triei ușoare.

În condițiile pandemiei, domeniul SSM capătă conotații grave

Nadejda Rusnac, președinta Comitetului Sectorial pentru formare profesională în ra­mura industria ușoară, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară, a declarat că scopul conferinței a fost de a discuta, a analiza situația ce ține de securi­tatea muncii la întreprinderile din industria ușoară a țării. Ea a menționat că actualita­tea și oportunitatea evenimentului a fost dictată îndeosebi de provocările cu care se confruntă la momentul de față ramura dată în contextul situației grave pandemice din țară și din perspectiva consecințelor, urma­re a ignorării exigențelor securității muncii în raport cu sănătatea, protecția socială a salariaților din partea statului.

Ea a punctat că sesizarea gravității riscu­rilor, a accidentelor de muncă și a maladii­lor profesionale și formarea deprinderilor în privința evitării lor reprezintă niște obiecti­ve stringente pentru formarea profesională continuă. În acest context, Nadejda Rusnac a evidențiat că atât Comitetul Sectorial pen­tru formare profesională în ramura industria ușoară, cât și Federația Sindicatelor Lucrăto­rilor din Industria Ușoară, acordă o atenție sporită pentru dezvoltarea, consolidarea domeniului securitatea și sănătatea muncii salariaților.

Drept dovadă, ea a invocat faptul că aceste două structuri organizează o dată la trei ani, în cadrul fiecărei întreprinderi din ramura industriei ușoare, seminare de in­struire în domeniul SSM pentru managerii, specialiștii, lucrătorii din unitatea economică respectivă.

Gheorghe Gangura, membru al Comite­tului Sectorial pentru formare profesiona­lă în ramurile economiei în care nu există organizații sindicale, s-a referit la principa­lele carențe care se înregistrează în dome­niul securității și sănătății muncii, precum ignorarea cerințelor de securitate și sănătate în muncă, lipsa echipamentelor individu­ale de protecție în timpul programului de lucru, a actelor ce vizează securitatea și să­nătatea în muncă. Nu se efectuează eva­luarea riscurilor de muncă la întreprinderi. Nu este desemnat personalul responsabil de respectarea condițiilor de securitate și sănătate în muncă.

Atitudine formală a angajatorilor

Igor Ciloci, director adjunct al Inspectora­tului de Stat al Muncii, și-a exprimat regretul că domeniul securitatea și sănătatea în mun­că nu este tratat ca un aspect de importanță majoră în cadrul unităților economice din țară. Se atestă multe cazuri ce dovedesc că angajatorii manifestă o atitudine formală față de domeniu, fapt ce conduce la multi­ple accidente de muncă, soldate cu pierderi enorme, materiale și umane, costuri însem­nate, ratări de oportunități pentru întreprin­deri și, în ultimă instanță, pentru salariați.

De aceea, a insistat el, atât Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cât și sindicatele de ramură, comitetele sectoria­le, trebuie să elaboreze politici în domeniul securității și sănătății în muncă ce ar res­ponsabiliza angajatorii. E nevoie ca să se conștientizeze ca sănătatea oricărui munci­tor, specialist, manager reprezintă o valoare pentru orice întreprindere industrială. De aceea, consideră Igor Ciloci, toate eforturile celor antrenați în activitățile de propagare, convingere în materie de securitate și sănă­tate în muncă trebuie să aibă drept țintă pri­mordială angajatorii, care reprezintă factorul determinant în ceea ce privește asigurarea securității muncii salariaților. Aceștia trebuie să înțeleagă că este un avantaj pentru între­prindere de a avea lucrători sănătoși. E ne­voie ca ei să fie convinși de acest adevăr, se cere și o înțelegere în acest sens la nivel de parteneri sociali.

Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, a ținut să-i informe­ze pe participanții la conferință că CNSM a obținut Certificatul de Acreditare al La­boratorului Controlul Factorilor de Risc (LCFR) de la Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC, pentru competența încercărilor efectuate și confor­marea cerințelor standardului SM EN ISO/IEC 17025:2018.

Potrivit dumneaei, LCFR efectuează mă­surări instrumentale ale factorilor fizici: ilu­minatul, microclimatul (viteza curenților de aer, temperatura, umiditatea relativă a aerului), zgomotului, vibrației (generale și locale), câmpurilor electromagnetice de la terminalele video (calculator/computer) la locurile de muncă și mediul ambiant. Elena Carchilan a evidențiat că serviciile respective sunt prestate gratis entităților în cadrul că­rora activează organizaţii sindicale.

Laborator al CNSM acreditat pentru identificarea riscurilor la care se expun salariații

S-a mai specificat că laboratorul are misi­unea de a contribui la asigurarea securității și a sănătății lucrătorilor prin furnizarea ser­viciilor de încercări de calitate și evaluarea riscurilor ce pot fi provocate de factorii fi­zici la locul de muncă, în conformitate cu cerințele cadrului normativ. Activitatea LCFR din cadrul Inspectoratului Muncii al Sindi­catelor se conține în prevederile Strategiei CNSM pentru anii 2017-2022 cu privire la necesitatea îmbunătățirii situației în dome­niul SSM.

Elena Carchilan a reiterat că CNSM de mai mulți ani insistă să fie ratificată Conven­ţia OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupaţională, adoptată la Geneva pe 26 iu­nie 1985. Astfel, în cadrul ședinței Comisiei Naționale de Consultări și Negocieri Colecti­ve din noiembrie 2018, a fost discutat acest subiect, sindicatele și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pledând pentru ratificarea acestui document internațional.  Cu regret, Confederația Națională a Patronatului din Moldova a fost împotrivă la mo­mentul respectiv. Ea a amintit că în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 este inclusă ratificarea Convenţiei OIM nr.161 privind serviciile de sănătate ocupaţi­onală. Proiectul de lege aprobat de Guvern a fost remis Parlamentului. Termenul de realizare este luna iunie 2020, care, iată, a expirat.

În ciuda reformei anunțate în ultima vre­me, constată Elena Carchilan, în domeniul securității și sănătății în muncă, la momen­tul de față, se observă o situație de regres și de înrăutățire a stării de lucruri. Limitarea competențelor de control ale Inspectoratu­lui de Stat al Muncii privind securitatea și să­nătatea în muncă și delegarea acestor împu­terniciri către 10 autorități, potrivit experților OIM, constituie un model unic atât în Euro­pa, cât și în toată lumea.

Nerespectarea Convențiilor OIM nr. 81privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură, periclitează procesul de rea­lizare a prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pe dimensiunea asigurării securității și sănătății muncii.

Pentru a nu se diminua prevederile lega­le ce vizează supravegherea controlului de stat asupra respectării actelor normative ce conțin norme ale dreptului muncii, conduce­rea CNSM de nenumărate ori s-a pronunțat în vederea păstrării în format integrat a In­spectoratului de Stat al Muncii.

S-a solicitat să se urgenteze examinarea şi aprobarea proiectului de lege sus-menţionat în vederea ajustării cadrului legal naţional cu prevederile Convenţiilor OIM specificate şi revenirii la un sistem de inspecţie a muncii în format integrat, exercitat de Inspectoratul de Stat al Muncii, prin restabilirea atribuţi­ilor de control în domeniul raporturilor de muncă şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform standardelor internaţio­nale la care Republica Moldova este parte. Or, nerespectarea standardelor internaţio­nale acceptate de țara noastră periclitează procesul de realizare a prevederilor Acordu­lui de Asociere Republica Moldova – Uniu­nea Europeană pe dimensiunea asigurării securităţii şi sănătăţii muncii, a concluzionat Elena Carchilan.