21 mai 2024
Chisinau
Social

Sectorul informal, cancerul sistemului de protecţie socială

Loading
Social Sectorul informal, cancerul sistemului de protecţie socială
Sectorul informal, cancerul sistemului de protecţie socială

constructori

 

În cadrul unei mese rotunde organi­zate recent de către Departamentul protecţie social-economică a Con­federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova cu ocazia prezentării unui studiu privind extinderea se­curităţii sociale asupra lucrătorilor informali, Petru Chiriac, vicepreşe­dinte al CNSM, a avertizat că mun­ca informală în Republica Moldova capătă proporţii ameninţătoare. În ciuda faptului că au fost opera­te modificări în Codul muncii, Co­dul contravenţional, iar Guvernul a adoptat un Plan de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la ne­gru”, numărul persoanelor care lu­crează fără contract individual de muncă rămâne a fi unul destul de impunător.

 

Numărul lucrătorilor informali creşte în mod ameninţător

 

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia ocupată a ţării constituie 1 milion 305,2 mii de persoane. Iar Elena Vâtcărău, şefa Direcţiei statistica pieţei muncii a acestei instituţii, a concreti­zat că 62 la sută din populaţia ocupată sau peste 811 mii de persoane sunt salariaţii. Restul, 38 la sută sau peste 493 de mii sunt persoane nesalariate, adică fermieri, cei care lucrează cu patente în comerţ, lucrătorii din întreprinderile individuale etc.

Dacă ar fi să facem o comparaţie cu da­tele din anul anterior, populaţia ocupată a crescut cu 2,3 la sută. Din păcate, şi nu­mărul persoanelor care au un loc de muncă informal a cunoscut o creştere de mai bine de trei ori, ponderea acestora ridicându-se la 37,8% din populaţia ocupată a ţării. Ceea ce ar însemna că aproape 40 la sută din lo­cuitorii ţării care înregistrează venituri nu plătesc impozite, taxe la bugetul de stat, contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

 

Descreşte cifra contribuabililor CNAS

 

Prin urmare, extinderea sectorului in­formal are un impact direct, negativ asupra bugetului de asigurări sociale de stat. Po­trivit lui Alexei Sîci, vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor care efectuează plăţi în buge­tul asigurărilor sociale de stat scade în fiece an. Astfel, spre sfârşitul anului trecut, cifra contribuabililor CNAS era de 830 de mii de persoane fizice. Adică cu 5% mai puţin faţă de anul anterior, 2014, când 862 de mii de persoane plăteau contribuţii la bugetul asi­gurărilor sociale de stat.

 

Tot mai multe persoane solicită pensii, alocaţii sociale

 

Dimpotrivă, numărul persoanelor care beneficiază de plăţi din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică primesc pensii, aloca­ţii de stat, indemnizaţii pentru copii, pentru şomaj se află în continuă creştere. De exem­plu, anul trecut, CNAS a contabilizat aproa­pe 

680 de mii de beneficiari de diverse plăţi, cu 10 mii de persoane mai mult decât în 2014. Simple calcule arată că doar 63,6% din populaţia ocupată a ţării, adică obţine anu­mite venituri, plătesc contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat. Sau, în timp ce aproape 97 la sută din populaţia vârstnică a ţării beneficiază de pensii, doar 35 la sută din locuitorii ţării efectuează plăţi în bugetul de asigurări sociale de stat. Ar rezulta că un contribuabil întreţine 1,22 beneficiari ai Ca­sei Naţionale de Asigurări Sociale.

 

Cine contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sistemului public de sănătate?

 

Şi mai dezechilibrat este raportul dintre contribuabili şi beneficiari din perspectiva fondurilor de asigurare obligatorie de asis­tenţă medicală. Din datele pe care mi le-au pus la dispoziție responsabilii de la serviciul de presă al Companiei Naţionale de Asigura­re Medicală reiese că, spre finele anului tre­cut, aproape 900 de mii de persoane achitau contribuţii în fondurile de asigurare obliga­torie de asistenţă medicală cu titlu de prime de asigurare medicală sub formă de contri­buţie procentuală din salariu, prime în sume fixe achitate de persoane care se asigură în mod individual. De asemenea, se realizea­ză transferuri de la bugetul de stat pentru anumite categorii de persoane asigurate de către Guvern.

În mod concret, potrivit informaţiei sur­sei respective, aproape 850 de mii de per­soane angajate achită primă de asigurare medicală obligatorie sub formă de contribu­ţie procentuală din salariu. Alte peste 48 de mii de persoane plătesc prima de asigurare medicală în sumă fixă. Este vorba de pro­prietarii de terenuri agricole, fondatori de întreprinderi individuale, arendaşi, aren­datori, posesori de patentă, notari publici, executori judecătoreşti, avocaţi neangajaţi, precum şi alte categorii de cetăţeni care nu sunt salarizaţi. În afară de aceştia, există 15 categorii de persoane care, după cum spu­neam, sunt asiguraţi de Guvern, adică co­pii în vârstă de până la 18 ani, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii, şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, persoane care beneficiază de ajutor social.

 

Un contribuabil plăteşte tratamentul a trei bolnavi

 

În acelaşi timp, aflăm că de sistemul pu­blic de sănătate al ţării beneficiază aproape 85 la sută din locuitorii ţării noastre sau pes­te 2,5 milioane de persoane. De unde rezultă că doar aproape o treime din locuitorii ţării contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sis­temului public de sănătate. Adică un contri­buabil al fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită cheltuielile pe care le necesită consultarea, tratamentul a trei şi ceva pacienţi, care apelează la ser­viciile medicului din policlinică sau spital! După aceasta face să te mai miri de ce cali­tatea asistenţei medicale în ţara noastră este atât de proastă?!

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand