În cadrul unei mese rotunde organizate recent de către Departamentul protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova cu ocazia prezentării unui studiu privind extinderea securităţii sociale asupra lucrătorilor informali, Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a avertizat că munca informală în Republica Moldova capătă proporţii ameninţătoare. În ciuda faptului că au fost operate modificări în Codul muncii, Codul contravenţional, iar Guvernul a adoptat un Plan de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, numărul persoanelor care lucrează fără contract individual de muncă rămâne a fi unul destul de impunător.
Numărul lucrătorilor informali creşte în mod ameninţător
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia ocupată a ţării constituie 1 milion 305,2 mii de persoane. Iar Elena Vâtcărău, şefa Direcţiei statistica pieţei muncii a acestei instituţii, a concretizat că 62 la sută din populaţia ocupată sau peste 811 mii de persoane sunt salariaţii. Restul, 38 la sută sau peste 493 de mii sunt persoane nesalariate, adică fermieri, cei care lucrează cu patente în comerţ, lucrătorii din întreprinderile individuale etc.
Dacă ar fi să facem o comparaţie cu datele din anul anterior, populaţia ocupată a crescut cu 2,3 la sută. Din păcate, şi numărul persoanelor care au un loc de muncă informal a cunoscut o creştere de mai bine de trei ori, ponderea acestora ridicându-se la 37,8% din populaţia ocupată a ţării. Ceea ce ar însemna că aproape 40 la sută din locuitorii ţării care înregistrează venituri nu plătesc impozite, taxe la bugetul de stat, contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Descreşte cifra contribuabililor CNAS
Prin urmare, extinderea sectorului informal are un impact direct, negativ asupra bugetului de asigurări sociale de stat. Potrivit lui Alexei Sîci, vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor care efectuează plăţi în bugetul asigurărilor sociale de stat scade în fiece an. Astfel, spre sfârşitul anului trecut, cifra contribuabililor CNAS era de 830 de mii de persoane fizice. Adică cu 5% mai puţin faţă de anul anterior, 2014, când 862 de mii de persoane plăteau contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Tot mai multe persoane solicită pensii, alocaţii sociale
Dimpotrivă, numărul persoanelor care beneficiază de plăţi din bugetul asigurărilor sociale de stat, adică primesc pensii, alocaţii de stat, indemnizaţii pentru copii, pentru şomaj se află în continuă creştere. De exemplu, anul trecut, CNAS a contabilizat aproape
680 de mii de beneficiari de diverse plăţi, cu 10 mii de persoane mai mult decât în 2014. Simple calcule arată că doar 63,6% din populaţia ocupată a ţării, adică obţine anumite venituri, plătesc contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat. Sau, în timp ce aproape 97 la sută din populaţia vârstnică a ţării beneficiază de pensii, doar 35 la sută din locuitorii ţării efectuează plăţi în bugetul de asigurări sociale de stat. Ar rezulta că un contribuabil întreţine 1,22 beneficiari ai Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
Cine contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sistemului public de sănătate?
Şi mai dezechilibrat este raportul dintre contribuabili şi beneficiari din perspectiva fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Din datele pe care mi le-au pus la dispoziție responsabilii de la serviciul de presă al Companiei Naţionale de Asigurare Medicală reiese că, spre finele anului trecut, aproape 900 de mii de persoane achitau contribuţii în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu titlu de prime de asigurare medicală sub formă de contribuţie procentuală din salariu, prime în sume fixe achitate de persoane care se asigură în mod individual. De asemenea, se realizează transferuri de la bugetul de stat pentru anumite categorii de persoane asigurate de către Guvern.
În mod concret, potrivit informaţiei sursei respective, aproape 850 de mii de persoane angajate achită primă de asigurare medicală obligatorie sub formă de contribuţie procentuală din salariu. Alte peste 48 de mii de persoane plătesc prima de asigurare medicală în sumă fixă. Este vorba de proprietarii de terenuri agricole, fondatori de întreprinderi individuale, arendaşi, arendatori, posesori de patentă, notari publici, executori judecătoreşti, avocaţi neangajaţi, precum şi alte categorii de cetăţeni care nu sunt salarizaţi. În afară de aceştia, există 15 categorii de persoane care, după cum spuneam, sunt asiguraţi de Guvern, adică copii în vârstă de până la 18 ani, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii, şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, persoane care beneficiază de ajutor social.
Un contribuabil plăteşte tratamentul a trei bolnavi
În acelaşi timp, aflăm că de sistemul public de sănătate al ţării beneficiază aproape 85 la sută din locuitorii ţării noastre sau peste 2,5 milioane de persoane. De unde rezultă că doar aproape o treime din locuitorii ţării contribuie la menţinerea şi dezvoltarea sistemului public de sănătate. Adică un contribuabil al fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită cheltuielile pe care le necesită consultarea, tratamentul a trei şi ceva pacienţi, care apelează la serviciile medicului din policlinică sau spital! După aceasta face să te mai miri de ce calitatea asistenţei medicale în ţara noastră este atât de proastă?!
