Foto: ecoportal.md
„Zilele trecute, am citit în mass-media despre faptul că, în prezent, nivelul apei în râurile Nistru şi Prut este scăzut. Nu au fost prezentate însă cauzele acestei situaţii şi posibilele consecinţe. Aş vrea să ştiu dacă acest lucru poate însemna o consecinţă a secetei din anul trecut şi dacă s-ar putea răsfrânge asupra agriculturii.
Varvara Timuş, or. Chişinău”
Problema ce ţine de nivelul scăzut al apei din râurile Nistru şi Prut a fost provocată de faptul că, iarna trecută, în munţii Carpaţi de pe teritoriul Ucrainei a căzut puţină zăpadă, care s-a topit încă în luna februarie a acestui an, a precizat Valeriu Cazac, şeful Direcţiei hidrologie a Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
În mod tradiţional, în această perioadă, ţara noastră se confrunta cu o altă problemă, cea a inundaţiilor sau a pericolului de inundaţie şi de scurgere a unor volume mari de apă pe cele două râuri.
În consecinţă, acum se vorbeşte despre o secetă hidrologică sau despre o situaţie în care lipsesc precipitaţii solide, ce ar trebui să cadă în Carpaţi, pentru a asigura acele volume mari de scurgere din această perioadă.
Astfel, în urma secetei din anul trecut, nivelul scăzut al apei din râurile Nistru şi Prut urma să fie compensat de precipitaţiile care cad, de obicei, prin luna decembrie. Unele precipitaţii sub formă de zăpadă au căzut totuşi pe Carpaţi la finele anului trecut şi, timp de câteva săptămâni, au existat debite aproape de normă, dar ele au fost insuficiente, ceea ce a generat din nou secetă hidrologică.
În acelaşi timp, ploile care cad peste ţara noastră nu soluţionează problema nivelului apei din cele două râuri, ale căror volume de scurgeri sunt formate în proporţie de 90 la sută în munţii Carpaţi. Dar și acolo, dacă sunt precipitaţii puternice, sunt şi scurgeri mari. În caz contrar, volumele de scurgeri sunt formate doar din izvoare.
Un factor curios este că, în timp ce
Carpaţii de pe teritoriul Ucrainei nu au avut parte, iarna trecută, de ninsori însemnate, atunci cei româneşti mai sunt acoperiţi chiar şi în prezent pe alocuri de zăpadă.
Cauza acestei lipse de precipitaţii este încălzirea globală şi schimbările climatice, iar speranţa hidrologilor sunt eventualele cicloane cu precipitaţii abundente.
Cât priveşte evoluţia situaţiei în funcţie de precipitaţiile ce ar putea să cadă în viitor, trebuie de menţionat că specialiştii de la Hidrometeo oferă în prezent doar prognoze meteo cu anticipare de până la şapte zile. Într-un alt context, reprezentanţii Agenţiei „Moldsilva” au dispus să fie identificate și luate în evidență sursele de apă din fondul forestier național.
Până pe 20 mai, urmează ca directorii întreprinderilor silvice să identifice astfel de surse, cum sunt: fântânile, izvoarele, lacurile, heleșteiele, bălțile sau pâraiele). Ulterior, ei vor prezenta informații privind amplasarea acestora şi vor întocmi planuri de măsuri privind restabilirea sau îmbunătățirea stării acestora. Totodată, vor fi întocmite informaţii despre efectuarea lucrărilor de salubrizare și plantare a puieților, inclusiv de talie înaltă de specii forestiere, precum și decorative.
În aceeași ordine de idei, reprezentanţii Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice vor include aceste surse de apă pe hărțile elaborate în procesul de amenajare a pădurilor.
Viorica Caciuc, şefa Serviciului de presă al Agenţiei „Moldsilva”, a precizat că aceste activități de eficientizare a gestionării apelor și surselor de apă sunt desfăşurate în contextul eforturilor globale privind managementul forestier durabil.
