Deficitul de cadre didactice este în creștere constantă în ultimii ani în Republica Moldova. Pentru anul de studii 2022-2023, conform informațiilor prezentate de organele locale de specialitate în domeniul învățământului, numărul de posturi didactice anunțate vacante în instituțiile de învățământ general constituie 2161, un indicator în creștere față de cel de acum un an, care era de 1975.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dacă este să ne referim la numărul de posturi didactice vacante, în fruntea listei se află capitala – cu 509 locuri vacante sau cu circa 60 de funcții libere mai mult decât anul trecut. Pe locul doi este raionul Nisporeni, unde lipsesc 147 de învățători și educatori – cu 44 mai mult decât în 2021. Urmează raionul Ungheni, unde nu ajung 129 de cadre didactice. Anul trecut aici erau cu opt locuri libere mai mult. Pe locul patru se regăsește raionul Hâncești – cu 119 locuri vacante.
Din totalul necesar de peste 2160 de specialiști, cele mai multe locuri vacante sunt pentru educatori și pedagogi preșcolari. În total, aici lipsesc 482 de cadre. Totodată, mai este nevoie de circa 200 de profesori de matematică și 120 de limba și literatura română. Se mai caută și 110 învățători la clasele primare.
În pofida mai multor măsuri stimulatorii, inclusiv financiare, tinerii specialiști refuză să se angajeze, deficitul de cadre fiind suplinit cu ajutorul profesorilor pensionari.
În Chișinău, sunt aproximativ 300 de instituții de învățământ școlar și preșcolar, iar dacă am raporta la numărul locurilor vacante, ar însemna că în fiecare instituție nu ajung câte unul sau doi specialiști.
„Cele mai multe locuri vacante sunt la specialități precum matematica, fizica, informatica. Mai ales la informatică, unde specialiștii se pot reprofila în zona IT. Aici, salariile sunt mult mai mari. Salarizarea pentru cadrele didactice este una destul de modestă. O mare parte dintre tinerii specialiști, cei care absolvesc instituțiile de învățământ pedagogic, nu sunt din Chișinău. Atunci, trebuie să meargă la gazdă și să-și plătească chiria”, spune Andrei Pavaloi, șef adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport de la primăria capitalei.
Potrivit acestuia, pentru a atrage tinerii specialiști în domeniul educației, primăria le oferă câte două mii de lei pentru chirie. Chiar și așa, o bună parte aleg un loc de muncă mai bine plătit.
Un alt motiv al deficitului de cadre didactice este și creșterea numărului de copii. Mai exact, în fiecare an, în Chișinău, numărul școlarilor crește cu circa trei mii, în acest an fiind vorba de aproximativ 100 de mii de elevi care urmează să-și facă studiile. De exemplu, la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, deși s-a planificat să fie patru clase întâi, din cauza numărului mare de solicitări, s-a format încă o clasă. În fiecare sunt câte 36-38 de micuți.
„Din toate solicitările, am acceptat peste 150 de copii. Fiindcă au frați sau surori în liceu sau chiar câte doi frați, cu titlu de excepție, au mai fost înscriși încă 20 de copii”, susține directoarea Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”, Nelly Berezovschi.
În prezent, peste 40 la sută dintre pedagogi au vârsta între 50 și 60 de ani și mai mult.
