Se propun sancțiuni pentru încălcarea contractului colectiv de muncă

Numărul salariaților care vor fi cuprinși cu negocieri colective ar putea să se dubleze, în următo­rii șase ani, iar cadrul normativ și instituțional urmează a fi modificat și completat în acest sens. Acesta este obiectivul general al Planului de acțiuni privind promovarea negoci­erilor colective și creșterea ratei de acoperire a salariaților cu negocie­rile colective pentru anii 2025-2030. Proiectul planului a fost prezentat vineri, 31 ianuarie, la Casa Sindica­telor, fiind elaborat de CNSM, cu sprijinul Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Igor Zubcu, președintele CNSM, a menționat în cadrul ședinței de pre­zentare a proiectului că negocierile colective reprezintă piatra de teme­lie a oricărei democrații funcționale, un pilon fundamental în relațiile de muncă, un instrument vital în pro­movarea și protejarea drepturilor și intereselor salariaților. Prin acestea, nu doar că se reglementează drep­turile și obligațiile părților, ci se cre­ează un mediu de muncă mai echi­tabil. Acestea asigură menținerea coeziunii, a păcii și stabilității sociale, a spus liderul sindical.

„Cu toate acestea, constatăm cu îngrijorare că, în unele ramuri ale economiei și sectoare de activitate (construcții, agricultură, transpor­turi, HoReCa, sectorul IT) acoperirea salariaților cu negocieri colective este mult sub așteptările noastre, precum și o tendință alarmantă de scădere a ratei de acoperire a salariaților cu negocieri colective”, a atenționat președintele CNSM.

Lipsa de negocieri colective înseamnă salarii mai mici și inegalități mai mari în rândul angajaților

Actualmente, la nivel național, rata de acoperire cu negocieri co­lective constituie circa 38,5%. Dacă în sectorul cultură 99% dintre salariați sunt membri de sindicat, în învățământ acest indicator este de peste 87%, iar în sănătate circa 57% dintre angajați sunt membri de sindicat, atunci în construcții doar 13% dintre salariați sunt membri de sindicat, în transporturi – 26%, iar în agricultură – circa 48% dintre angajați sunt membri de sindicat.

Potrivit lui Igor Zubcu, Planul de acțiuni are ca bază prevederile art. 4 din Directiva (UE) 2022/2041 a Par­lamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind sa­lariile minime adecvate în Uniunea Europeană (urmează a fi transpusă până în septembrie 2025), potrivit cărora fiecare stat membru în care rata de acoperire a negocierilor co­lective este sub pragul de 80% cre­ează un cadru de condiții favorabile negocierilor colective, fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia. Un ast­fel de stat membru stabilește și un plan de acțiuni pentru promovarea negocierilor colective.

Totodată, documentul se întemeiază pe prevederile Convenției OIM nr. 154 privind promovarea negocierilor colective (ratifica­tă prin Hotărârea Parlamentului nr. 994-XIII din 15 octombrie 1996), conform cărora vor trebui luate măsuri adaptate circumstanțelor naționale, în vederea promovării negocierii colective (art. 5, paragraful 1), iar măsurile luate de autoritățile publice pentru a încu­raja și promova dezvoltarea  negocierii  co­lective  vor  face  obiectul  consultărilor pre­alabile şi, de fiecare dată când aceasta este posibil, al acordurilor între puterea publică şi organizațiile celor ce angajează și ale lucră­torilor (art. 7).

O directivă UE și o convenție OIM stau la baza Planului de acțiuni

Președintele CNSM a precizat că planul este bazat pe o analiză riguroasă a contextu­lui de țară și pe propunerile/recomandările înaintate de centrele sindicale naţional-ra­murale.

„Rezultatul pe care ni-l dorim este crea­rea unui mediu propice pentru negocierile colective, revitalizarea negocierilor colecti­ve în toate ramurile economiei și sectoare­le de activitate, precum și la nivel teritorial, creșterea numărului de convenții colective și contracte colective de muncă și, prin urmare, creșterea semnificativă a ratei de acoperire a salariaților cu negocieri colective, astfel încât să putem spune că drepturile și interesele salariaților sunt mai bine protejate”, a relevat Igor Zubcu.

Violeta Vrabie, coordonatoare de proiect a OIM pentru Europa Centrală și de Est, a menționat că s-au făcut pași importanți în implementarea Planului de acțiuni de acce­dere a Republicii Moldova în Uniunea Euro­peană.

„Republica Moldova s-a angajat să transpună Directiva UE privind salariile mi­nime adecvate în UE. La baza acestui plan stă o analiză comprehensivă a situației la nivel național, iar colegii noștri de la Bu­dapesta au apreciat înalt această analiză și vor oferi suport partenerilor sociali în imple­mentarea acestui plan”, a adăugat Violeta Vrabie.

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a subliniat: „Lipsa de ne­gocieri colective înseamnă salarii mai mici și inegalități mai mari în rândul persoanelor încadrate în muncă, iar creșterea ratei de acoperire cu negocieri colective ar însemna mai multă democrație, transparență, justețe și echitate în reglementarea raporturilor de muncă, condiții de muncă decente, salarii adecvate și echitabile care să garanteze un nivel de trai decent, asigurarea egalității de gen și reducerea diferenței de remunerare în­tre femei și bărbați, creșterea productivității muncii”.

Potrivit vicepreședintelui CNSM, sindica­tele sunt cele mai interesate ca acest plan să fie realizat. „Aceasta ar însemna să avem mai multe contracte colective de muncă, mai multe organizații sindicale”, a specificat Ser­giu Sainciuc.

La nivel național, pe parcursul anilor 2004-2024, au fost încheiate 21 de convenții colective și o convenție colectivă bipartită. La nivel de ramură, sunt în aplicare 18 convenții colective, iar la nivel teritorial – 12 convenții colective. La nivel de unitate, la începutul anului 2024, erau în aplicare 4275 de con­tracte colective de muncă.

În același timp, există probleme în do­meniul parteneriatului social, a spus Sergiu Sainciuc. Patronatele lipsesc la nivel teritorial în cadrul parteneriatului social, conducerea autorităților administrației publice locale se schimbă frecvent, în unele raioane și municipii lipsesc comisiile teritoriale pen­tru consultări și negocieri colective, la nivel ramural lipsește o structură patronală consolidată, iar în unele cazuri organele de control ale statului nu recunosc contrac­tele colective de muncă și convențiile colec­tive.

Promovarea negocierilor colective vor reduce munca la negru

Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri ver­bale sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (18,6%), comerț (10,6%) și indus­trie (3,9%). În proiectul Planului de acțiuni se menționează că: „…promovarea negocie­rilor colective este un instrument pasibil să contribuie la reducerea informalității, prin stimularea asocierii salariaților în organizații sindicale și a angajatorilor în asociații patronale. Condiționarea încheierii unui contract colectiv de muncă pentru acorda­rea diferitelor subvenții în domeniul agricol și servicii, precum și a participării la achiziții publice (în cazul sectoarelor  construcții și servicii) va contribui la formalizarea persoa­nelor ocupate în aceste domenii, precum și va facilita procesul de inspecție a muncii în ceea ce privește depistarea muncii nede­clarate”.

Sergiu Sainciuc a detaliat că proiectul Planului prevede perfecționarea cadrului normativ.  Astfel, se propun sancțiuni pentru încălcarea legislației cu privire la sindicate, fortificarea garanțiilor juridice pentru per­soanele alese în organele sindicale, elibera­te sau neeliberate de la locul de muncă de bază, facilitarea accesului reprezentanților sindicatelor la salariați.

Totodată, documentul propune răspun­dere, conform Codului contravențional, pentru eschivarea de la negocieri colective asupra încheierii unei convenții colective sau încălcarea termenului de încheiere a acestu­ia, pentru refuzul neîntemeiat al uneia din­tre părți de a încheia convenția colectivă, pentru încălcarea sau neexecutarea con­tractului colectiv de muncă sau a convenției colective. În același timp, angajatorii care dețin un contract colectiv de muncă în vi­goare ar putea beneficia de facilități fiscale sau financiare.

În total, proiectul Planului de acțiuni pri­vind promovarea negocierilor colective și creșterea ratei de acoperire a salariaților cu negocierile colective pentru anii 2025-2030 prevede circa 30 de acțiuni, printre care acțiuni de instruire, realizarea studiilor care generează date privind parteneriatul social și negocierile colective, desfășurarea cam­paniilor de mediatizare și informare pentru salariați și angajatori.

Prezent online la prezentarea proiectu­lui documentului, Torsten Muller, cercetător principal al Institutului Sindical European (ETUI), a precizat că, pentru țările în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, guvernele trebuie să sta­bilească un cadru care să promoveze nego­cierea colectivă.

„În același timp, Planul de acțiuni trebuie să stabilească un termen clar pentru realiza­rea activităților propuse, iar aceste măsuri de realizare a acțiunilor trebuie evaluate cu regularitate și actualizate de către Comisia Europeană. În unele cazuri, unele acțiuni tre­buie revizuite și actualizate, trebuie făcute publice și notificate Comisiei Europene. Este important acest lucru, pentru că asta creea­ză transparență și pune un pic de presiune pe guverne să includă acolo ceva care să funcționeze cu adevărat”, a opinat Torsten Muller.

Potrivit specialistului, la momentul actual, în UE doar opt țări au atins plafonul de 80% de acoperire a salariaților cu negocieri colec­tive, între care Danemarca, Suedia, Spania, Franța, Belgia, Italia.