Scumpirile şi deficitul locurilor de muncă, principalele provocări ale anului 2015

 

 

Pentru prima dată în ultimii doi ani, cu doar trei zile înainte de începutul lui 2015, Banca Naţională a Moldovei (BNM), principala instituţie a statului nostru responsa­bilă de stabilitatea preţurilor în ţară, a decis să majoreze rata de bază a dobânzii cu 2 puncte procentuale, de la 4,5 până la 6,5 la sută anual. Măsura respectiva a băncii centrale este îndreptată spre întărirea monedei naţionale şi evitarea unei explozii ne­controlate a preţurilor în ţară.

 

Banca Naţională dă vestea…

 

Or, după cum ne explică ad­ministraţia BNM, are loc o ac­centuare a riscurilor de creştere a inflaţiei. În viziunea acesteia, probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni în economiile ţă­rilor din zona euro şi în Federa­ţia Rusă, principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, sporeşte riscurile de diminuare a veniturilor valuta­re ale populaţiei şi ale agenţilor economici, ca urmare a scăderii exporturilor şi a remitenţelor, ceea ce poate influenţa devalori­zarea monedei naţionale şi, im­plicit, creşterea preţurilor.

În contextul unei deprecieri drastice a leului moldovenesc, avertizează conducerea băncii centrale a Moldovei, există un risc pronunţat ca tarifele la servicii să fie revizuite în direcţia majorării, iar odată cu propagarea ulterioa­ră a efectelor ajustării acestora, este posibilă creşterea preţurilor la alte servicii şi mărfuri.

Cum ar putea BNM, prin ma­jorarea ratei de bază, să opreas­că creşterea inflaţiei? Trebuie de spus că rata de bază este un instrument de politică mone­tară prin care Banca Națională încearcă să reglementeze masa de bani care circulă în ţară, să influenţeze ratele de dobândă aplicate de către bănci. Astfel, o creştere a ratei de bază de către Banca Națională are drept efect, imediat sau cu o anumită întâr­ziere, majorarea dobânzilor la creditele acordate de către bănci. Simplu spus, leul ar putea deveni mai scump.

Este adevărat că deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale au un efect întârziat. Aşa că ultima decizie a BNM din anul trecut ţinteşte mai degrabă transmiterea unui semnal către băncile comerciale autohtone privind politicile sale în ceea ce priveşte rata de schimb a valutei naţionale, orientată spre preve­nirea unei creşteri necontrolate a preţurilor din ţară.

 

… „Moldovagaz” confirmă

 

De îndată ce BNM a anunţat măsurile de influenţare a ratei de schimb a leului moldovenesc, compania „Moldovagaz” a dat de ştire că în anul 2015 tariful la ga­zele naturale pentru consumato­rii finali din Republica Moldova se va majora, în pofida micşo­rării preţului de import. Astfel, preşedintele Consiliului de ad­ministraţie al SA „Moldovagaz”, Alexandr Gusev, a declarat că drept premisă pentru majorarea tarifului este deprecierea leului faţă de dolarul american din ulti­mii ani. Deoarece, după cum ex­plică acesta, la stabilirea tarifului actual cursul leului a fost cu totul altul, iar acum moneda naţiona­lă a slăbit simţitor faţă de valuta americană, în care se calculează preţurile la gaze naturale de im­port. Implicit, după aceasta, va urma scumpirea căldurii, a cu­rentului electric, mărfurilor din reţeaua comercială a ţării.

Între timp, leul va continua să slăbească. Or, pe fundalul crizei generale şi a deprecierii bruşte a rublei ruseşti, volumul transfe­rurilor băneşti din străinătate s-a redus considerabil în ultime­le luni ale anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Mol­dovei, doar în noiembrie 2014, fluxul remitenţelor s-a cifrat la 106,42 milioane de dolari SUA, cu 26 la sută mai puţin decât în luna precedentă şi cu 21,4 la sută în scădere faţă de noiembrie 2013. De asemenea, exporturile, altă sursă de valută străină, s-au redus spre sfârşitul anului tre­cut.

Guvernul Republicii Moldova încearcă să minimalizeze impac­tul riscurilor inflaţioniste. Astfel, Ministerul Muncii, Protecţiei So­ciale şi Familiei a anunţat majo­rarea salariului cu cel puțin 250 de lei, elaborarea unui proiect de lege ce prevede mărirea pen­siilor şi a prestaţiilor sociale cu circa 8,4 procente. Însă efectul acestora ar fi unul minor în con­diţiile în care leul moldovenesc se devalorizează cu aproape 20 la sută faţă de dolarul american şi cu aproape 9 procente faţă de moneda euro, cum s-a întâmplat pe parcursul anului trecut.

 

Piaţa muncii în prag de colaps?

 

O altă mare provocare vizează piaţa muncii a ţării. Mai cu sea­mă, ca urmare a răcirii economi­ei ruseşti. Mulţi dintre experţii ruşi şi străini prevestesc chiar o scădere a acesteia de 2-4 la sută, care va conduce la o reducere ca­tastrofală a locurilor de muncă în cea mai mare economie din CSI. Drept confirmare, surse oficiale din Moscova au anunţat că, în ianuarie curent, numărul imi­granţilor în Rusia s-a micşorat cu aproape 70 la sută. Fără îndoială, vor fi afectaţi şi lucrătorii moldo­veni care activează în Rusia. De exemplu, cei de la „Expert–Grup” nu exclud un comportament mai dur cu lucrătorii imigranţi din ţara noastră, fapt ce îi va face pe mulţi conaţionali de ai noştri să-şi piardă locurile de muncă din această ţară şi să revină în patrie, unde, din păcate, lipsa de locuri de muncă devine tot mai acută.

Din păcate, nici spaţiul eu­ropean nu ne oferă prea mari oportunităţi. Aceasta, deoarece despre zona euro se spune că este „copilul problemă” al economiei mondiale. Astfel, pentru 2015, se aşteaptă doar o creştere econo­mică minimă la nivelul uniunii monetare, de doar 0,8 la sută. Mai grav este că problemele cele mai serioase par să le aibă ţările mari ale UE, precum Germania şi Franţa.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă promite con­silierea, asistarea emigranţilor moldoveni reveniţi de peste ho­tare în ce priveşte angajarea în câmpul muncii. Însă asemenea măsuri ar putea să nu se încunu­neze în mod neapărat de succese deosebite. Or, se avansează ideea că încetinirea creşterii economiei naţionale va contribui la scăde­rea ratei de creare a noilor locuri de muncă, anulând tendinţele pozitive de diminuare a şoma­jului din ultimii ani. De vină ar fi, potrivit Expert Grup, păstra­rea modelului actual de folosire a forţei de muncă. Or, creşterea bazată pe folosirea extensivă a forţei de muncă, dar nu pe creş­terea productivităţii muncii sau redistribuirea braţelor de muncă spre sectoare mai productive nu poate să dureze multă vreme.

 

Soluţiile salvatoare ale sindicatelor

 

Potrivit lui Petru Chiriac, vice­preşedinte al Confederaţiei Na­ţionale a Sindicatelor din Mol­dova, sindicatele au conceput propriile măsuri de menţinere a echilibrului pe piaţa munci a ţă­rii. În primul rând, se va pleda pentru susţinerea persoanelor tinere nemijlocit la locurile lor de muncă. CNSM va cere ca persoa­nele care vor să investească în di­verse sectoare ale economiei ţării să aibă în vedere, în mod priori­tar, alocaţiile pentru menţinerea tinerilor specialişti la întreprin­deri. Implicit, la momentul an­gajării, patronii vor trebui să fie mai exigenţi în ceea ce priveşte nivelul de pregătire profesională a potenţialilor angajaţi. Fiindcă, trebuie să fim de acord, unele in­stituţii de învăţământ din ţară în­registrează anumite carenţe în ce priveşte pregătirea profesională. Tocmai din această perspectivă se impune ca comitetul sectori­al, comisiile pentru standardele ocupaţionale să intervină, să fie mai eficiente, exigente pentru a elimina restanţele privind pregă­tirea viitorilor specialişti.

O atenţie deosebită, precizea­ză Petru Chiriac, se va acorda amplasării în câmpul muncii a persoanelor care revin acasă de la muncă peste hotare, mai ales din Rusia, care reprezintă o sur­să ce ar putea alimenta tensio­narea situaţiei pe piaţa muncii a ţării. Se prevede ca, în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi al Familiei, cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, cu patronatele, să se întreprindă măsurile necesare privind adaptarea respectivelor persoane, ca să nu se ajungă la ignorarea acestora de către stat, de către organele administraţiei publice locale, să se ţină o eviden­ţă specială în raport cu respecti­va categorie. Primordial pentru sindicate rămâne implementarea Capitolului IV privind ocuparea forţei de muncă, politica socia­lă şi asigurarea oportunităţilor egale prevăzute de Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova.между Евро­пейским союзом и Республикой Молдова.