27 iunie 2022
Chisinau
Social

Şcolile profesionale între ”a fi sau a nu fi?”

Loading
Social Şcolile profesionale între ”a fi sau a nu fi?”
sp

Foto: vocea.md

Deseori societatea noastră se loveşte de stereotipuri bizare, care conştient sau inconştient, afectează atât economia, cât şi buna funcţionare a statului. Situaţia tristă în care se află şcolile profesionale din Republica Moldova există de mai mult timp. De cele mai dese ori sunt de vină stereotipurile.

 

Una dintre cauze, după părerea experţilor, cea mai generatoa­re de confuzii, este că societatea noastră concepe şcolile profesionale ca pe nişte „camere ale refuzaţilor” şi nu ca ateliere de formare a meseriaşilor. Astăzi, numărul studenţilor în univer­sităţi creşte ca ciupercile după ploaie, în timp ce ţara duce lip­să acută de meseriaşi tineri. Acest lucru se întâmplă din cau­za că aproape toţi tinerii doresc să susţină bacul, după care li se deschid porţile facultăţilor. O altă parte a baricadei susţine, în­să, că cei care absolvesc o şcoală profesională capătă instant sta­tutul de şomer. „Cei mai mulţi şi cei mai scumpi şomeri se produc la şcolile profesionale”, spun ex­perţii. Afirmaţie susţinută şi de cifre. În anul 2010, (conform Bi­roului Internaţional al Muncii), numărul şomerilor cu studii se­cundare profesionale a constituit aproape 1/3 din numărul total, adică 23 mii de persoane. Com­paniile şi agenţii economici sunt reticenţi atunci când vine vorba de absolvenții școlilor profesio­nale. Şi nu riscă să angajeze astfel de elevi. Mediul de afaceri din R. Moldova, în special exportatorii, se plâng de calitatea redusă a stu­diilor candidaţilor la locurile de muncă şi de o calificare joasă. Circă 85 la sută dintre companii menţionează problema lipsei for­ţei de muncă calificată şi solicitâ un nivel mai înalt de profesiona­lism din partea lucrătorilor. Cel mai des agenţii economici spun că se confruntă cu un decalaj semnificativ dintre necesităţile lor şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ vocaţional-tehnic Mai mulţi directori ai şcolilor profesionale sunt de părere că învăţământul profesional poate prospera doar dacă se bucura de mai multă susţinere din partea statului.

 

Un exemplu de urmat, la nordul ţării

 

Echipa „Vocea poporului” s-a deplasat în regiunea de nord a ţării pentru a analiza situaţia şco­lilor profesionale. Am depistat exemple bune şi mai puţin bu­ne, toate, însă, se confruntă cu aceleaşi probleme. În prima zi de an şcolar, Şcoala Profesională nr.5 din oraşul Bălţi era în hai­ne de sărbătoare. Am asistat la un careu solemn cu mulţi elevi, părinţi şi profesori. Lucru de ca­re nu se pot bucura prea multe şcoli profesionale din Republica Moldova. În această instituţie sunt pregătiţi pentru piaţa mun­cii circa 700 de meseriaşi la mai multe specialităţi. „Anul acesta am reuşit să completăm planul de înmatriculare aprobat de Mi­nisterul Educaţiei. Şi chiar avem cu 90 de elevi mai mulţi decât în anul precedent, situaţie care ne bucură”, a menţionat directorul Şcolii Profesionale nr 5, Ion Vo­vc. Potrivit domniei sale, oferta școlii cuprinde zece specialităţi. „Specialităţile de bază a insti­tuţiei noastre sunt operatorii la maşinile de calcul cu deprindere de evidenţă contabilă, mecanici la asamblarea şi repararea utilaje­lor electronice, strungari, sudori, mecanici pentru întreţinerea şi repararea utilajului frigorific, lăcătuşi auto, mecatronică, bucătari, electronişti etc.”, a mai adău­gat managerul şcolii, Ion Vovc.

 

sp-3

Foto: vocea.md

 

Domnia sa ocupă acest post deja 20 de ani, şi în tot acest timp a reuşit să menţină presti­giul şcolii. Potrivit lui, probleme au existat mereu, cea mai gravă fiind lipsa utilajului pentru prac­tica elevilor, problemă specifică pentru majoritatea şcolilor pro­fesionale.

 

Pesimist vorbind, realist gândind…

 

La Şcoala Profesională nr. 5, în acest an, au fost admişi 9 elevi care nu au reuşit să susţină bacalaureatul. „Nu am dat baca­laureatul dar nici nu am vrut să pierd timpul degeaba, am ales specialitatea operator la maşinile de calcul şi sunt sigur că îmi voi găsi de lucru”, spune un elev.

Un sondaj realizat de către echipa „Vocea poporului”, pe un eşantion de 50 de elevi, arată că în ţara noastră s-a cultivat o idee extrem de păguboasă şi nocivă. Dacă în trecut interesul pentru şcolile profesionale era destul de ridicat, astăzi fiecare îşi doreşte o profesie de oficiu, modernă, dar şi bine plătită. Fapt confir­mat şi de către respondenţi, care au ales specialitatea operator de calculatoare. Mai mult de atât, este alarmant şi faptul că tine­rii muncitori nu dau dovadă de devotament faţă de muncă şi de studiile pe care le absolvesc. Mul­ţi dintre ei spun că nu vor lucra conform profesiei, alţii vor să plece peste hotare, cea de-a tre­ia categorie spune că oricum nu vor găsi de lucru, pentru că între­prinderile nu îi angajează. Există, însă, şi o a patra categorie. Din ea fac parte elevii care susţin că vor rămâne în ţară şi vor munci. Ei se bazează pe contractele pe care şcoala lor le încheie cu compani­ile şi agenţii economici.

 

Agenţii economici – părinţii adoptivi ai şcolilor profesionale

 

Mai mulţi directori de la şcoli­le profesionale susţin că în trecut exista o tradiţie bună în forma-rea meseriaşilor, care contribu­iau la dezvoltarea industriei ţării. Astăzi, însă, forţa de muncă a îmbătrânit şi este nevoie de îm­prospătare. Din acest considerent, mai susţin managerii instituţiilor cu profil secundar –profesional, companiile şi agenţii economici trebuie să meargă mână-n mână şi să „înfieze” şcolile profesionale. La Şcoala Profesională nr. 5 acest lucru se încearcă să se pună în practică. „Pentru ca elevii noştri, care îmbrăţişează o profesie, să nu rămână şomeri, noi încercăm să modificăm programul şcolar conform cerinţelor întreprinde­rilor. Nu putem să-i învăţăm pe aceşti copii o meserie după un program vechi, de zeci de ani. Astăzi companiile operează cu utilaje moderne adaptate timpu­lui, iar cunoştinţele studenţilor trebuie să corespundă cerinţelor”, a remarcat directorul Şcolii Pro­fesionale nr. 5 din oraşul Bălţi, Ion Vovc. Potrivit domniei sale, insti­tuţia pe care o conduce încheie contracte cu diverse întreprin­deri şi împreună cu managerii de acolo întocmesc programul şcolar. În acest fel, studenţii de­prind meseria după regulile impuse de agenţii economici, iar asta generează locuri de muncă şi reducerea şomajului. Ion Vovc a mai menţionat că fiecare agent economic sau companie ar trebui să fie interesată să facă acest lu­cru pentru a avea braţe de muncă calificate.

 

sp-1

Foto: vocea.md

 

Vălul uitării, tras peste şcolile profesionale de la sate

 

Situaţia dezastruoasă se întâlneşte mai des la şcolile profesio­nale ce se află în centrele raioane şi la sate. În regiunea de nord a ţării noastre a fost creat un Co­mitet regional a directorilor de şcoli profesionale, a cărui preşe­dinte este Ion Vovc.

Comitetul se reuneşte deseori pentru a discuta problemele exis­tente. Potrivit preşedintelui Ion Vovc, o situaţie deplorabilă înre­gistrează şcolile din satul Corbu, Alexăndreni şi din raionul Tele­neşti etc. La Şcoala Profesională din Teleneşti am mers pentru a ne convinge singuri de tristul adevăr. Directorul şcolii, Sergiu Cuşnir, ne-a asigurat că proble­mele persistă mereu. „Şcoala noastră are o capacitate de 720 de elevi, iar anul acesta s-au înma­triculat doar 186, nici măcar nu am completat planul de înmatri­culare”, spune Sergiu Cuşnir. Mai mult, dumnealui susţine că Mi­nisterul Educaţiei a emis un ordin prin care a retras specialitatea de bucătar care era o specialitate pe bază de contract. „Am avut ce­reri pentru această specialitate chiar dacă era la contract, dar ne-au retras-o,” mai povesteşte Sergiu Cuşnir. Potrivit acestuia „prostia” învăţământului din ţara noastră este că toate ajutoarele şi atenţia este concentrată la oraşe, iar satele şi raioanele sunt lăsate sub vălul uitării.

 

g_social

Companiile şi agenţii economici trebuie să meargă mână-n mână şi să „înfieze” şcolile profesionale

 

„Mai mult, sunt moarte. Dese­ori mă telefonează directorii şcolilor de la sate şi mă întreabă ce să facă, pentru că au înma­triculat doar 20 de studenţi şi, culmea, la specialităţi diferite. Nu le pot da un răspuns”, poves­teşte preşedintele Comitetului regional de nord al directorilor şcolilor profesionale, Ion Vovc.

 

Proiectele internaţionale – lumina de la capătul tunelului

 

Pentru şcolile profesionale din ţara noastră, proiectele de finan­ţare internaţională sunt colacul de salvare. „Nu putem acuza Ministerul Educaţiei, am primit chiar recent o sumă de bani pen­tru reparaţia utilajelor vechi, însă proiectele internaţionale sunt ce­le care ne salvează”, ne asigură Ion Vovc. Ministerul Educaţiei a acordat Şcolii Profesionale nr. 5 din oraşul Bălţi, 500 de mii de lei, în două tranşe. Banii au fost utilizaţi pentru reparaţia unui atelier, precum şi pentru schim­barea geamurilor, amenajarea unui cabinet metodic etc. Cu aju­torul unui proiect de finanţare german, instituţia s-a învrednicit de un laborator pentru speciali­tatea mecatronică, precum şi de aparatajul pentru lăcătuşii auto. Fundaţia Suedeză pentru Coope­rare şi Dezvoltare Internaţională (SIDA) a oferit şcolii un set de calculatoare performante pentru specialităţile de profil. Şi Cen­trul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie (CTICE) a donat școlii un set complet de calculatoare. „Restul lucrărilor au fost făcute din fon­durile şcolii”, susţine Ion Vovc. Şi Şcoala Profesională din Teleneşti a fost câştigătoarea unui proiect ce a prevăzut reparaţia utilaju­lui vechi dar şi amenajarea unui cabinet metodic. „Două acope­rişuri le-am reparat din banii adunaţi de la primărie, părinţi şi prieteni”, povesteşte directorul Şcolii Profesionale din Teleneşti, Sergiu Cuşnir.

 

sp-2

Foto: vocea.md

 

Şcolile profesionale de la nord şi-au creat un comitet

 

O şedinţă a adunat a membriiComitetului regional nord al di­rectorilor de şcoli profesionale în biroul preşedintelui Ion Vovc. Aceştia au venit la întrunire cu propuneri concrete privind stabilizarea situaţiei din învăţă­mântul secundar-profesional. O dorinţă comună a fost crearea unui sindicat al şcolilor profesi­onale. „Sindicatele ar trebui să se implice mai mult în proble­mele noastre. Pe noi nu ne apără nimeni, de ce nu am constitui noi, sindicatul nostru?” a men­ţionat Mihai Rîmiş, directorul Şcolii Profesionale nr. 4 din ora­şul Bălţi. Printre alte doleanţe expuse, directorii au menţionat schimbarea radicală a mentalită­ţii cadrelor didactice. „Profesorii trebuie instruiţi după cerinţe. Proiectul -concept, implemen­tat în şcoala noastră, a adus un aport considerabil în instruirea managerilor şi profesorilor”, a explicat Silvia Proţiuc, directo­rul Şcolii Profesionale nr. 2 din Bălţi. Directorii au mai cerut mai multe locuri pe bază de contract şi autonomie financiară. „Eu nu sunt naiv să aştept banii Minis­terului Educaţiei, eu trebuie să-i fac singur de aceea este necesar să ne dea voie să utilizăm banii din surse extrabugetare”, a sus­ţinut Surdu Vladimir, directorul Şcolii Profesionale nr. 3 din ora­şul Bălţi. În Şcoala Profesională nr. 5, angajaţii sunt o sută de pro­cente membri de sindicat şi au încredere în această organizaţie, mai mult, ei susţin că ar fi bine ca şi studenţii să fie membri de sin­dicat. La moment, luptăm pentru crearea unui sindicat comun al şcolilor profesionale şi sperăm să obţinem rezultate”, a declarat pentru „Vocea poporului” De­nis Bîrnaz, liderul sindical din cadrul Şcolii Profesionale nr. 5.

Octavian Vasilache, şeful Direcţiei învăţământ secundar-pro­fesional şi mediu de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, recunoaşte că şcolile profesiona­le au probleme, dar dă asigurări că vor fi rezolvate graţie noului proiect al „Strategiei de dezvol­tare a învăţământului vocaţional – tehnic pentru anii 2013-2020”. Mai întâi, vor fi cartografiate in­stituţiile de învăţământ secundar profesional, apoi vor urma alte acţiuni. Sperăm ca ministerul să acceseze două proiecte – unul de asistenţă tehnică, finanţat de UE, din 2013, iar din 2014 – un proiect cu suport bugetar pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-ma­teriale a instituţiilor.


Potrivit Strategiei „Moldova 2020”, realizată de către Guvernul Republicii Moldova în colaborare cu Agenţia Internaţională Suedeză de Cooperare în Dezvoltare, 8 din 10 tineri nu-şi găsesc un loc de muncă după absolvirea instituţiei de învăţământ. Rata şomajului printre tineri este de 1,9 ori mai mare decât media pe ţară. Totodată, 9 din 10 companii spun că duc lipsă de braţe de muncă calificate. Mai mult, dacă în anul 2011 ponderea angajatorilor mulţumiţi de calitatea specialiştilor era de 15 %, Strategia „Moldova 2020”, prevede o creştere, în 2020, de până la 60 %.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor