Savanții AŞM propun un pachet de măsuri de micşorare a preţurilor și de îmbunătățire a calității vieții

Un grup de oameni de ştiinţă de la Academia de Ştiinţe a Moldovei au conceput 10 măsuri pe termen scurt și mediu privind micşorarea preţurilor şi îmbunătăţirea cali­tăţii vieţii: auditul extern asupra sectorului financiar și energetic, stabilizarea macroeconomică, ief­tinirea energiei electrice, a gazelor naturale, carburanților, micşora­rea tarifelor la serviciile comuna­le, majorarea salariului și indexa­rea pensiilor, crearea locurilor de muncă.

Salariul minim al bugetarilor, majorat cu 25-30 la sută

Astfel, se propune ca salariul minim al bugetarilor să fie majorat cu 25-30%. De aceea, conform acestora, în proiectul buge­tului de stat pentru anul 2016 urmează să fie prevăzute mijloacele bănești corespun­zătoare.

De asemenea, la acest capitol, se sugerea­ză ca anul acesta să fie păstrat mecanismul de indexare utilizat în anii anteriori. Adică să se aplice coeficientul de indexare care se calculează în baza mediei aritmetice a mări­mii creșterii Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) și creșterea salariului mediu pe eco­nomie în anul trecut.

Amintesc că, potrivit declaraţiei Consi­liului General al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, făcută publică anul trecut, salariul minim pe ţară trebuie să se ridice la nivelul de 60% din salariul mediu pe economie, cu o ulterioară indexa­re a acestuia la scara preţurilor de consum.

Cât priveşte indexarea pensiilor la 1 aprilie anul curent, oamenii de ştiinţă consi­deră că este nevoie de resurse financiare substanțiale, care ar trebui prevăzute în bu­getul asigurărilor sociale pentru 2016.

Crearea locurilor de muncă prin liberalizarea sectorului antreprenorial

Astfel, potrivit savanţilor de la AȘM, la nivelul antreprenorilor mici, se recomandă dezvoltarea afacerilor de familie și definirea acestui termen prin efectuarea modificărilor corespunzătoare în legislația privind antre­prenoriatul, precum și facilitarea transferu­lui de întreprinderi prin moștenire sau prin donație şi reducerea impozitului pe succesi­une/cadouri. Din perspectiva întreprinde­rilor cu potențial de creștere, se sugerează dezvoltarea clusterelor de afaceri. În această ordine de idei, chiar se consideră necesa­ră 

adoptarea unei strategii de dezvoltare a clusterelor.

De asemenea, se cere simplificarea pro­cedurii de lichidare a întreprinderii, îndeo­sebi radierea din registru. Or, este mult mai simplu să deschizi o întreprindere decât s-o lichidezi. Plus că această procedură este ex­trem de costisitoare. Drept rezultat, proce­dura de lichidare devine un obstacol pentru înființarea altor firme noi.

Pentru ca întreprinderile mici să se dez­volte şi să creeze locuri noi de muncă, se pledează pentru evaluarea contribuției la completarea bugetului de stat cu impozitul pe venit, reținut în mărime de trei la sută din venitul din activitatea operațională a microîntreprinderilor, care au obținut venit din această sursă de până la 100.000 de lei. Patronii acestora trebuie să aibă posibilita­tea de a alege tipul de impozitare: fie 3% din venitul din activitatea operațională, fie cota standard a impozitului din venitul impoza­bil.

În termeni imediaţi, se propune între­prinderea unor măsuri precum dezvoltarea unei campanii pe promovare a consumului de produse autohtone, facilitarea accesului producătorilor interni la rețelele naționale de comercializare, canalizarea fondurilor naționale de finanțare a agriculturii spre crearea infrastructurii post-recoltare, in­clusiv de depozitare, și conectare a produ­cătorilor naționali la aceasta, ce ar permite producătorilor locali să-și păstreze recoltele în așteptarea unei conjuncturi favorabile a pieței mondiale etc.

Costul serviciilor comunale nu trebuie să depăşească 25-30% din salariul minim

Ca măsură de ieftinire a serviciilor co­munale, i se recomandă Ministerului Eco­nomiei să elaboreze un mecanism, astfel încât costul acestora să nu depășească 25-30 la sută din salariul minim. De exemplu, după calculele oamenilor de ştiinţă, tariful la energia electrică ar putea fi redus cu 58%, ca urmare a excluderii firmelor căpuşe, care se interpun între producători şi distribui­tori, şi a evitării manipulărilor cu preţurile la materii prime. Deci, consumatorii s-ar cuveni să plătească până la 1,5 lei/kWh, dar nu 2,16 lei, cât plătim acum.

De altminteri şi preţurile la carburanți ar putea fi micşorate în mod simţitor în condiţiile în care, în ultima jumătate de an, prețurile mondiale au scăzut de patru ori. În timp ce, în Republica Moldova, 1 litru de benzină A-95 s-a ieftinit începând cu vara anului 2014 până în prezent doar cu aproxi­mativ 10%. Adică, un litru de benzină A-95 trebuie să fie vândut la momentul de faţă la un preț mai mic de 14 lei. Se menționează că în Republica Moldova preturile la carburanți sunt mai mici decât în tarile vecine, precum România, Ucraina. Totuşi, prețul benzinei la pompă în România a scăzut cu peste 22 la sută din vară până în prezent. Aceasta, în ciuda faptului ca accizele și TVA în ţara de peste Prut constituie aproximativ 60 la sută din costul total. Pe când în Republica Moldova accizele și TVA sunt mai mici cu aproximativ 20-25 la sută, de unde rezultă că preţul la carburanți ar putea fi micşorat cu cel puțin 20 la sută.