Republica Moldova nu plănuiește să reducă săptămâna de muncă la patru zile, așa cum au făcut-o mai multe țări europene. Cel puțin, asta a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, întrebat de ziariști.
„Suntem într-o economie care este bazată pe servicii, pe tehnologii informaționale, iar asta înseamnă că unitatea de măsură privind timpul petrecut de cineva la locul de muncă este mai puțin relevantă. Ceea ce este relevant e ca salariații să fie productivi. Dacă anumiți agenți economici doresc să-și organizeze timpul având patru zile de muncă pe săptămână, pot s-o facă și este mai importantă productivitatea colegilor mei din echipă decât timpul petrecut la muncă. Guvernul nu va reglementa și nu va impune angajatorilor din Republica Moldova un model legat de stabili-rea a patru zile de muncă pe săptămână”, a declarat Alexei Buzu pentru Radio Moldova.
Pentru a munci patru zile în săptămână, asta ar însemna câte 10 ore de muncă pe zi, cu avantajul a trei zile libere în loc de două. Codul muncii permite deja un astfel de program. Condiția este ca programul să fie fixat cu acordul ambelor părți: angajator și angajat. Iar un sondaj realizat recent de o platformă de ocupare a forței de muncă arată că doi din trei respondenți susțin ideea.
De cealaltă parte, angajatorii cred că un program de numai patru zile de muncă pe săptămână ar afecta serios productivitatea companiilor.
„După opt ore de muncă, în funcție de intensitatea muncii, omul obosește. Și, deci, productivitatea lui începe să scadă, începând de la a patra oră și tot așa. Cred că este corect cum e astăzi programul de muncă. În funcție de caracteristicile proprii ale salariaților de la diferite întreprinderi, fiecare decide pentru sine dacă este rațional acest lucru sau nu? Da, îmi dau seama că acolo unde este un contingent tânăr, lucrul ăsta va merge și va fi într-adevăr foarte bun”, este de părere Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
În linii mari, opiniile angajatorilor sunt împărțite: unii sunt de acord cu programul de patru zile, în timp ce alții consideră că orele suplimentare ar afecta randamentul și sănătatea angajaților.
„Am o atitudine pozitivă, însă totul depinde foarte mult de specificul fiecărui departament și domeniu. Unele departamente nu pot funcționa doar patru zile, deoarece ar ieși din ritm. În schimb, pentru personalul administrativ, acest program ar fi fezabil. Dacă e să vorbim și de o perioadă în afara sezonului, atunci cu atât mai mult”, a declarat pentru 1TV Ion Curmei, directorul unei agenții de turism.
Conform Codului muncii, durata normală a timpului de muncă a salariaților din unități nu poate depăși 40 de ore pe săptămână
Sindicatele susțin ideea, dar se pronunță pentru păstrarea integrală a salariului pentru angajat.
„Conform Codului muncii, art. 95 alin. 2, durata normală a timpului de muncă a salariaților din unități nu poate depăși 40 de ore pe săptămână. Mai mică poate fi, dar mai mare nu. În același timp, avem un alt articol, 98 alin. 3, prin care este prevăzută și săptămâna de muncă comprimată, patru zile pe săptămână sau patru zile și jumătate. Dar și acolo este condiția de bază, nu mai mult decât 40 de ore pe săptămână. Privitor la reducerea timpului de muncă săptămânal, asta ar fi o opțiune, dar poziția sindicatelor este de a menține salariul integral, fără a-l reduce. Poate ar fi cazul să facem și noi, cum au făcut alte țări, niște experimente pentru anumite domenii, ramuri ale economiei naționale, unde să se prevadă reducerea timpului de muncă, cu menținerea salariului, pentru că asta ar da posibilitate pentru o îmbinare mai bună a activității de muncă cu activitatea personală”, a spus pentru „Vocea poporului” Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.
Prima țară din Europa care a legiferat trecerea la săptămâna redusă de lucru a fost Belgia, în anul 2022. Modelul a fost testat și în Portugalia, iar unul similar este implementat cu succes de câțiva ani în Marea Britanie. Cel mai frecvent acest program este stabilit în domenii precum IT, marketing, contabilitate și administrație, dar și în jurnalism. Ed Hanson, reporter la BBC, muncește de mai bine de doi ani cu un astfel de program și spune că, de când are trei zile de odihnă, a devenit mai eficient.
„Ziua de lucru de 10 ore este un sistem convenabil pentru mine. Uneori trebuie să adun material pentru un reportaj care va fi difuzat în aceeași seară, iar timpul suplimentar mă ajută să reușesc totul”, a subliniat jurnalistul BBC.
Mai multe studii și sondaje efectuate în Marea Britanie, după un an în care peste 60 de companii au avut weekend prelungit, au arătat că a crescut productivitatea, angajații fiind capabili să finalizeze volumul de muncă obișnuită în numai 80% din timpul anterior. Astfel, a fost demonstrată o gestionare mai bună a timpului și o concentrare sporită.
Specialiștii confirmă că angajatorii pot trece la un program de lucru de patru zile, mai ales dacă există cereri din partea angajaților. Dar atenționează că, pentru a fi aplicat corect, este necesară modificarea regulamentelor interne. În caz contrar, orele suplimentare pot fi considerate muncă peste program și vor trebui plătite suplimentar.
