Cadrele didactice din municipiul Chişinău au făcut bilanţul activităţii pentru anul de studii care s-a încheiat şi au trasat obiective pentru noul an de învăţământ în cadrul Conferinţei anuale a pedagogilor din municipiul Chişinău.
În luările de cuvânt, vorbitorii au identificat cele mai relevante probleme cu care se confruntă sistemul educaţional municipal şi au propus modalităţi concrete de soluţionare a acestora.
Au fost înaintate mai multe propuneri care vor fi sistematizate şi care vor ajunge pe masa de lucru a factorilor de decizie. Cei prezenţi la conferinţă au menţionat necesitatea perfecţionării cadrului legal cu privire la organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional (Codul educaţiei, aprobarea statelor-tip, calitatea recensământului minorilor cu vârste între 0-16 ani etc.). De asemenea, s-a menţionat că ar fi nevoie de mai multe proiecte naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea sistemului educaţional. Evident, nu s-au trecut cu vederea şi alte probleme acute cu care se confruntă pedagogii – necesitatea înnoirii bazei tehnico-materiale şi didactice, descentralizarea financiară a învăţământului preuniversitar, corelarea programelor şi soft-urilor de gestionare a finanţelor publice etc.
Propunerile înaintate vor fi clasificate şi expediate, conform competenţelor, instanţelor ierarhic superioare spre examinare şi soluţionare.
Rezultatele reformelor
Cadrele didactice au ajuns la concluzia că reformele în educaţie nu au impactul scontat direct asupra orelor în clase.
Managerii de şcoli şi profesorii au spus că schimbările ar trebui să înceapă cu ridicarea prestigiului meseriei de profesor şi cu pregătirea noilor specialişti.
„Autorităţile se axează pe probleme mari, pe când ar trebui să înceapă cu cele mici. La universităţile pedagogice merg doar absolvenţii care au o medie mică la BAC, iar meseria de profesor a devenit fără perspective”, astfel de aprecieri au dat cei prezenţi la conferinţă.
Schimbările ar trebui să înceapă cu ridicarea prestigiului meseriei de profesor şi cu pregătirea noilor specialişti |
Natalia Timofei, directorul Liceului teoretic „Mihail Kogălniceanu”, a menţionat că programul de învăţământ trebuie simplificat. Copilul va fi mai dornic să studieze atunci când nu va învăţa totul, ci doar necesarul. „Statul trebuie să motiveze cadrele didactice prin cursuri gratuite şi salarii adecvate”, a mai spus directorul.
Şefa Grădiniţei nr.40, Maria Cristofor, consideră că specialiştii din grădiniţe sunt cei mai defavorizaţi, în special când vine vorba de salarii.
Aceasta a sugerat Ministerului Educaţiei să fie egalate normele didactice şi salariile educatorilor cu cele ale profesorilor din clasele primare.
Calitatea cunoştinţelor elevilor depinde, în primul rând, de profesionalismul profesorului, a spus directorul Liceului Teoretic „Constantin Sibirschi”, Pavel Macari. „Dacă profesorii erau pregătiţi mai bine, nu se ajungea la rezultate slabe la examenele de bacalaureat”, a spus acesta.
Va fi modificată programa şcolară pentru liceu
Maia Sandu, ministra Educaţiei, prezentă la eveniment, a anunţat că programa şcolară pentru liceu urmează a fi modificată, începând cu anul academic 2015-2016. Se preconizează reducerea numărului disciplinelor obligatorii, integrarea unor discipline conexe şi diversificarea cursurilor opţionale. „A fost creat un grup de lucru care are în sarcină elaborarea scenariilor de dezvoltare a învăţământului liceal şi organizarea dezbaterilor publice pentru determinarea opţiunilor potrivite”, a comunicat Maia Sandu. Oficialul a adăugat că actualmente liceele au un curriculum încărcat, cu un grad scăzut de relevanţă pentru dezvoltarea profesională şi socială a copilului. „Ne dorim un proces educaţional racordat la cerinţele pieţei muncii”, a subliniat Maia Sandu.
Misiunea de moment a pedagogilor este să justifice încrederea pe care le-o acordă societate |
Dumitru Ivanov, preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, a susţinut ideea ministerului. În calitate de tată şi bunel, a remarcat că astăzi copilul nu mai vrea să meargă la şcoală, deoarece programul este prea încărcat, nu mai are timp să se dezvolte în alte domenii, să se relaxeze, să meargă la o plimbare. „Copilul nu poate să înghită atât cât i se dă. Nu încape în ei atât cât vrem noi, aceasta au arătat şi examenele de bacalaureat”, a spus Dumitru Ivanov.
Pedagogii aşteaptă fapte, nu promisiuni
Pedagogii din capitală s-au plâns că majoritatea granturilor în proiectele europene sau internaţionale sunt îndreptate spre instituţiile de învăţământ din raioane, iar de cele din oraşe se uită. Profesorii cred, de asemenea, că autorităţile ar trebui să revadă normele de consum în şcoli, care rămân neschimbate încă din perioada sovietică. Totodată, au menţionat că în fiecare an comunică problemele cu care se confruntă şi înaintează propuneri ministerului, însă reacţiile aşteptate de la autorităţi întârzie.
Maia Sandu a asigurat profesorii că propunerile acestora vor fi luate în consideraţie în planurile şi strategiile de dezvoltare. Oficialul a promis că pentru Ministerul Educaţiei salarizarea şi promovarea perspectivelor pedagogice sunt o prioritate.
Premianţii la olimpiadele republicane vor susţine BAC-ul
Printre schimbările care vor fi făcute de la anul viitor este şi faptul că absolvenţii de liceu, deţinători ai diplomelor de gradul I, II şi III la olimpiadele republicane, nu vor mai fi eliberaţi de la examenul de bacalaureat. Metoda rămâne în vigoare doar pentru deţinătorii diplomelor de gradul I-III la olimpiadele şi campionatele internaţionale oficiale, europene şi mondiale. Potrivit ministrei educaţiei, această decizie a fost luată pentru a evita unele practici coruptibile, dar şi din necesitatea de a crea condiţii egale pentru toţi candidaţii. Conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de bacalaureat, deţinătorii diplomelor de gradul I, II, III la olimpiadele republicane organizate de către Ministerul Educaţiei, în anul absolvirii, erau eliberaţi cu nota 10 din oficiu la disciplina respectivă.
Forumul naţional al pedagogilor
În prima jumătate a lunii octombrie, la Chişinău va fi organizat un forum naţional al cadrelor didactice, unde vor fi făcute totalurile conferinţelor pedagogice din toate raioanele şi va fi propusă spre dezbatere Strategia de dezvoltare a educaţiei 20/20.
Potrivit ministrei educaţiei, conferinţe pedagogice la nivel local vor fi organizate până la finele lunii septembrie, iar în cadrul forumului din luna octombrie profesorii vor putea să comunice problemele pe care le-au identificat şi să discute soluţii.
„Una din principalele direcţii ale strategiei de dezvoltare 20/20 o constituie asigurarea calităţii studiilor pentru economie şi carieră. Echipa Ministerului Educaţiei lucrează în acest moment la strategie”, a remarcat Maia Sandu. Principalele elemente ale strategiei se vor axa pe elev, pe creşterea socială şi profesională a acestuia. Copilul va studia în mod obligatoriu două limbi străine, engleză şi încă una. Competenţele de limba română pentru alolingvi, formarea competenţelor antreprenoriale şi digitale – la fel vor fi obligatorii.