27 iunie 2022
Chisinau
Economie

Salariul minim în Moldova, cel mai mic din spaţiul UE şi CSI

Loading
Economie Salariul minim în Moldova, cel mai mic din spaţiul UE şi CSI
Salariul minim în Moldova, cel mai mic din spaţiul UE şi CSI

 

 

moldovanu

Foto: vocea.md

Chiar dacă, după 1 octombrie curent, a crescut până la 1000 de lei, salariul mi­nim pe ţară nu ajungea nici măcar la nivelul minimului de existenţă, 1667,7 lei. Potrivit datelor Eurostat, salariul minim în Republica Moldova este cel mai mic din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Statelor Independente, constituind echivalentul a 54 de euro.

 

Pentru comparaţie, în ţara vecină, Ucraina, salariul minim este de două ori mai mare, 108 euro. În alte state CSI, precum Federaţia Rusă, Belarus, acesta se dovedeşte cu mult mai mare, 129, respectiv, 122 de euro. În statele baltice, în alte ţări, foste componente ale lagărului soci­alist, precum Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia salariul minim este de câteva ori mai mare decât în Republica Moldova, de la 287 până la 377 de euro.

 

Avem cea mai strâmbă legislaţie a salarizării din spaţiul eurasiatic

 

De ce este salariul minim în Moldova cel mai mic din spa­ţiul UE şi CSI? Doar pentru că avem cel mai mic produs intern brut, doar pentru că poporul nostru este cel mai leneşdin arealul eurasiatic? Categoric nu! De vină este legislaţia strâmbă ce reglementează remunerarea muncii în ţara noastră, cea mai nedreaptă din toate statele UE şi CSI. Bunăoară, în ţările CSI, salariul minim este stabilit în funcţie de minimul de existenţă. Dacă guvernele ce s-au perindat la cârma RM de la 2009 încoace ar fi aplecat urechea la solicitări­le Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova (CNSM), salariul minim pe ţară trebuia să se ridice la nivelul minimului de existenţă încă la începutul anului curent. Dar aşa, din păcate, după 1 octombrie, acesta rămâne sub necesarul fiinţării noastre fizice, doar o mie de lei!

De fapt, ce reprezintă salariul minim? Conform legislaţiei, este mărimea minimă a retribuţiei pentru o muncă simplă, necalifi­cată, sub nivelul căreia angajato­rul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă comple­tă (pe lună sau pe oră) îndeplini­tă de salariat.

Potrivit Anei Moldovanu, şefa Departamentului protecţie soci­al-economică a CNSM, legislaţia țării mai prevede ca Guvernul să reexamineze mărimea salariului minim pe ţară, împreună cu pa­tronatele şi sindicatele, cel puţin o dată pe an, ţinându-se cont de evoluţia indicelui preţurilor de consum, produsului intern brut, minimului de existenţă, produc­tivităţii muncii, salariului mediu pe ţară. Însă acest lucru nu se face, pentru că nu există un me­canism prin intermediul căruia mărimea salariului minim să fie corelat cu indicatorii amintiţi. Astfel încât reexaminarea sala­riului minim pe ţară se face oca­zional, la o distanţă de 2-4 ani. Drept urmare, acesta rămâne în urma scumpirilor, creşterii cos­tului vieţii. De exemplu, indicele preţurilor de consum în perioada anilor 2009-2013 a crescut cu peste 27%, iar minimul de exis­tenţă cu peste 20 la sută, în timp ce salariul minim a rămas la ace­laşi nivel.

 

De ce trebuie mărit salariul minim?

 

Şefa Departamentului pro­tecţie social-economică a CNSM consideră că salariul minim tre­buie indexat sau mărit, în pri­mul rând, în funcţie de evoluţia preţurilor. Aceasta este impor­tant, deoarece, relevă Ana Mol­dovanu, salariul minim serveşte drept temei pentru modificarea retribuirii muncii altor categorii de salariaţi, un argument pentru îmbunătăţirea protecţiei sociale a păturilor social vulnerabile a populaţiei din ţara noastră. Sin­dicatele din Moldova au în vede­re două etape de majorare a sa­lariului minim pe ţară. Mai întâi, ridicarea nivelului acestuia la cel al minimului de existenţă, după care se ţinteşte preluarea expe­rienţei ţărilor europene, în care salariul minim este în funcție de salariul mediu.

În prezent, salariul minim pe ţară este de circa 7 ori mai mic decât salariul mediu (4203,9 lei), iar în cadrul întreprinderi­lor, salariile unor angajaţi sunt de 20-30 de ori mai mari decât ale altora. Aceste date arată clar că are loc un proces continuu de aprofundare a dezechilibrului social, impropriu bunelor prac­tici economice.

Totodată, în economia naţi­onală continuă să existe cinci categorii de salarii minime: pe ţară – 600 de lei; în sfera buge­tară – 900 de lei; în medicină – 1000 de lei; în agricultură – 1560 de lei; în unităţile cu autonomie financiară – 1650 de lei.

E timpul să depăşim tot felul de bariere şi să instituţionalizăm exerciţiul de stabilire a unui sa­lariu minim în funcţie de salariul mediu pe ţară, sugerează Ana Moldovanu. Astfel, în majorita­tea ţărilor europene, salariul mi­nim garantat este egal cu 50-60 la sută din salariul mediu. Pe când, în Moldova, salariul minim actu­almente constituie 24 la sută.

 

Salariile în sectorul real au fost lăsate la mila patronilor

 

La o simplă analiză a evoluţiei salariilor pe ţară în ultimii ani, vedem că ritmul de creştere a lefurilor în sectorul bugetar este mai înalt decât în cel real. Desi­gur, şi-a lăsat amprenta și criza financiară, care a afectat econo­mia naţională. Dar nu este sufi­cient pentru a explica „vitezele” diferite de creştere a salariilor în aceste două sectoare. Astfel, spre sfârşitul anului 2011, s-a umblat la Legea salarizării, excluzân­du-se prevederile potrivit cărora a fost eliminată obligativitatea reexaminării anuale a salariului tarifar pentru categoria I de cali­ficare, stabilirii salariului tarifar pentru categoria I de salarizare la nivel de ramură, în mărime ega­lă sau care depăşeşte cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

 

Sindicatele critică modificările Legii salarizării

 

Ce au introdus parlamentarii noştri în locul acestor clauze? Ei au hotărât că salariul tarifar pentru categoria I de calificare la nivel de ramură sau de unita­te se reexaminează în funcţie de condiţiile economice concrete ale ramurii sau în funcţie de po­sibilităţile financiare ale unităţii. Adică, au împins salariile anga­jaţilor la mila patronilor. Mai apoi, Ministerul Muncii, Protec­ţiei Sociale şi Familiei a venit cu un amendament care prevedea că mărimea cuantumului lunar total al salariului unui angajat, calculat în baza sistemului tarifar de salarizare, nu poate fi mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, sta­bilit de Guvern.

Însă sindicatele din Moldova s-au pronunţat împotriva re­spectivelor modificări ale Legii salarizării. Deoarece, explică Ana

Moldovanu, încurajează agenţii economici să nu majoreze sala­riile angajaţilor sau să măreas­că doar salariile celor care sunt remuneraţi sub nivelul cuantu­mului minim garantat. În conse­cinţă, o parte dintre agenţii eco­nomici achită oficial salariile la nivelul minimului garantat, iar, neoficial – „în plic”.

În afară de aceasta, dumneaei consideră că salariile mici con­tribuie la diminuarea interesului angajaţilor pentru autoperfecţi­onare profesională și creşterea productivităţii muncii. Din ca­uza salariilor mici, profesorii şi alte categorii de specialişti sunt nevoiți să practice şi alte profesi­uni sau să desfăşoare o activita­te foarte intensă în gospodăriile casnice. Aceasta conduce la re­ducerea nivelului de calificare, a responsabilităţii pentru rezul­tatele muncii prestate. Remune­rarea slabă a muncii determină o migrare „morală” a specialiştilor către păturile inferioare ale so­cietăţii şi pierderea prestigiului de altădată a profesiilor deţinu­te. Ca urmare, calitatea formării profesionale a tinerilor specia­lişti este scăzută.

De asemenea, salariile mici, pe care le afişează agenţii economici la oficiile forţei de muncă, îi ţin pe şomeri la distanţă de locurile vacante de muncă. În fine, redac­tarea negândită a Legii salariză­rii de către parlamentarii noştri a micşorat volumul acumulărilor în bugetul de stat, a contribuţiilor în fondurile asigurărilor sociale de stat şi de asigurare obligatorie în medicină. Or, majorarea sala­riilor conduce neapărat la creşte­rea veniturilor în bugetul ţării.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor