Salariu minim conform standardelor europene – o cerință a timpului

Remunerarea minimă a unui salariat din Republica Moldova trebuie să fie de cel puțin 6550 de lei, adică cu peste 2500 de lei mai mult decât este acum. De această părere sunt sindicaliștii, care insistă și ne­gociază permanent cu autoritățile pentru a mări salariul minim pe economie.

Problema salariului a fost și tema unei mese rotunde, organizată de către Confederația Națională a Sindicatelor din Mol­dova (CNSM) în ajunul Zilei Mondiale a Muncii Decente, marcată anual în întreaga lume pe 7 octombrie.

„Salariul minim conform standardelor europene” a fost genericul evenimentului, care s-a desfășurat la Institutul Muncii. La acesta au participat conducerea CNSM, președinți ai centrelor sindicale național-ramurale, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, MinisteruluiFinanțelor, Confederației Naționale a Pa­tronatului din Moldova, Organizației Inter-naționale a Muncii, Oficiului Consiliului Eu­ropei la Chișinău, Ambasadei României în Republica Moldova. De asemenea, la aceas­tă masă rotundă a participat un grup de sindicaliști de la Confederația Națională Sin­dicală „Cartel Alfa” din România, în frunte cu președintele acesteia, Bogdan Iuliu Hossu.

„În această zi, sindicatele din întrea­ga lume își manifestă, prin diferite acțiuni, dorința de a avea o muncă decentă și un salariu decent, reamintind că „E timpul pentru a crește salariul!”, a menționat, la deschiderea evenimentului, președintele CNSM, Igor Zubcu.

„Crizele din ultimii ani au avut o presi­une asupra angajaților, erodând din pute­rea de cumpărare a salariilor. În anul 2022, am avut o reducere a valorii reale a sala­riului cu 10%, deși, pe parcursul anului, am reușit să stabilim un salariu minim unic pe țară și să-l majorăm cu aproape o treime, constatăm că această creștere a  fost insu­ficientă pentru salariații din țară. Cu regret, la momentul actual nu putem vorbi despre un trai decent, în condițiile în care salariul minim brut, de 4000 de lei, distribuit pe tipuri de cheltuieli, denotă că cheltuielile legate de alimentare nu trebuie să depășească zilnic suma de 47,24 lei sau 2,43 euro, în condiții de austeritate totală. Această sumă este, evident, insuficientă pentru un salariat, mai cu seamă dacă aces­ta are la întreținere un copil minor. Acest salariu minim nu acoperă nici pensia mini­mă pentru persoana dată, iar Guvernul va avea obligația de a acoperi diferența până la pensia minimă pentru limită de vârstă de 784,62 lei lunar”, a subliniat în discursul său președintele CNSM.

Potrivit lui Igor Zubcu, Directiva Parla­mentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în UE nr. 2041, adoptată în anul 2022, stabilește expres că salariul minim în fiecare țară trebuie să fie cel puțin la 60% din salariul median sau 50% din salariul mediu. Nu mai puțin impor­tant este că Directiva respectivă prevede și acoperire cu negocieri colective a cel puțin 80% dintre salariați, pe când la momentul actual la noi doar circa 40% dintre salariați sunt acoperiți cu contracte colective de muncă. În condițiile în care Republica Mol­dova a obținut statutul de  candidat pentru aderarea la UE, consider că la majorarea salariului minim urmează să ne ghidăm de prevederile acestei Directive, dacă ne do­rim prevenirea exodului forței de muncă din țară, mai cu seamă a tinerilor, a conchis Igor Zubcu.

Temă crucială pentru dezvoltarea economică și socială

În opinia lui Marius Ciprian Toth, șef adjunct al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, standardul european al salariului minim reprezintă o temă crucială pentru dezvoltarea economică și socială a Re­publicii Moldova, mai ales acum, când a obținut statutul de țară candidată pentru aderare la UE.

„Aceste standarde nu sunt doar un set de reguli și cifre, ci reflectă angajamentul nostru comun pentru crearea unui me­diu de muncă în care fiecare cetățean să aibă acces la o muncă decentă și la un sa­lariu care să-i asigure o viață demnă. Cu toții suntem conștienți de provocările și complexitatea implementării unui salariu minim conform standardelor europene în condițiile multiplelor crize economice, ale războaielor și ale pandemiei, care ne-au marcat în ultimii ani, dar suntem conștienți că este un pas necesar pentru a con­strui o societate mai justă și echitabilă”, a menționat Marius Ciprian Toth.

Munca decentă include cel puțin patru piloni, care sunt foarte importanți pentru populație, a remarcat Ala Lipciu, coordo­nator național OIM pentru Republica Moldova.

Este vorba de locuri de muncă de cali­tate, de protecția socială a celor care mun­cesc, de dialog social etc.

Crizele din ultimii ani au avut o presiune asupra angajaților, erodând din puterea de cumpărare a salariilor

„Ceea ce pot să spun este că nivelul sa­lariului nu este la nivelul așteptărilor, ceea ce face ca nivelul emigrării forței de muncă din țară să fie foarte mare. Astăzi, în mod special, am pus accentul pe salariul minim, care este un instrument de reducere a să­răciei, dar și un indiciu al inegalităților pe piața forței de muncă. Din perspectiva OIM, atunci când se stabilește salariul minim, trebuie să se țină cont de trei aspecte. Este vorba dacă acest salariu asigură un nivel de trai decent, este aliniat la nivelul lucrăto­rului, dar și al membrilor familiei acestuia. Dacă această politică salarială este respec­tată, cum acoperă politica salarială forța de muncă  existentă în țară și, nu în ultimul rând, este important gradul de conformi­tate, se respectă sau nu legea. La noi, din păcate, acest grad de nonconformitate este foarte mare și există mulți factori care ar trebui schimbați. Salariile sunt diferite de la țară la țară, dar, conform unei directive a UE, este recomandat pentru țările membre ca salariul minim să fie cel puțin 50 la sută din salariul mediu sau 60 la sută din sala­riul median. În Republica Moldova, salariul minim este în jur de 33 la sută din salariul mediu. Deci, puteți trage o concluzie cât de departe suntem de ceea ce recomandă UE în directivele sale”, a punctat Ala Lipciu.

Sunt cifre care îngrijorează și sindica­tele. „Evident că este o situație care ne îngrijorează, pentru că, dacă nu ne mișcăm în continuare cu majorarea salariului mi­nim, înseamnă că această cotă va descrește permanent”, a afirmat în context Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM. Potrivit lui, motivarea muncii și sporirea nivelului de trai pot fi realizate doar prin creșteri sa­lariale.

„Pentru anul curent, sindicatele și-au propus ca obiectiv ca tematica dată să fie examinată sistematic la ședința Comisi­ei naționale pentru consultări și negocieri colective. În Republica Moldova este cel mai mic salariu minim și cel mai mic sala­riu mediu din Europa. De fiecare dată când cerem majorarea salariilor pentru angajați, autoritățile menționează că creșterile sala­riale trebuie să depindă de productivita­tea muncii. Această abordare este corectă pentru economiile dezvoltate, însă pentru țările în curs de dezvoltare, cum este Repu­blica Moldova, lucrul acesta nu ar trebui să fie realizabil. Dar, totodată, se observă că în ultimii doi ani productivitatea muncii a fost mai mare decât creșterea salarială”, susține Sergiu Sainciuc.

Munca decentă nu este un slogan, ci un scop

„Munca decentă nu este doar un slogan, este un scop spre care trebuie să tindem, conjugând eforturile Guvernului, ale patro­natelor și sindicatelor. Programul de țară privind munca decentă ține de promova­rea importanței dialogului social și a celor care participă la acesta, precum și la edifi­carea unui sistem funcțional și instituțional tripartit. Este al cincilea program de țară în Republica Moldova, fapt ce denotă că atingerea dezideratului de muncă decentă este un proces de lungă durată, ce nece­sită suport și implicare nu doar a acestor trei subiecți”, a menționat în luarea sa de cuvânt Leonid Cerescu, președintele CNPM.

Bogdan Iuliu Hossu, președintele CNS „Cartel Alfa” din România, a redat și din experiența țării vecine la acest capitol, dar și ce practici ar putea prelua Republica Moldova.

„În România sunt câteva mecanisme noi introduse, care credem că ar fi utile și partenerilor sociali din Republica Moldova, în special, lucrătorilor. Unul din ele este că prin lege s-a stabilit coșul minim pentru un trai decent, valoare care are impact major și evident nu va putea fi atinsă imediat, dar este o țintă în stabilirea salariului mi­nim garantat în plată și este urmărit de par-tenerii sociali pentru a ajunge la nive­lul respectiv. Al doilea element constituiecondiționările prevăzute în directiva UElegată de salariul minim european, ra-portul dintre salariul minim național brut și salariul mediu național brut, care trebu­ie  să fie de cel puțin 50 la sută. În același timp, salariații acoperiți de un Contract co­lectiv de muncă să fie de cel puțin 80 la sută din totalul lucrătorilor dintr-o țară. Un alt element important este o lege care a apărut acum doi ani, care prevede că salariații aflați la salariul minim pe econo­mie nu pot fi ținuți la această valoare mai mult de doi ani de zile. Tocmai pentru a nu polariza piața muncii în sensul în care toți salariații să aibă salariul minim, pentru că stimulează de fapt munca la negru. Este un stimulent, din punctul nostru de vedere, nu doar pentru a obliga partenerii de a avea o politică de salarizare adecvată și de distri­buire a creșterii economice, dar în același timp este un instrument de combatere a evaziunii fiscale pe piața forței de muncă”, a afirmat Bogdan Hossu.

sindicate.md

La rândul lor, autoritățile din domeniul finanțe dau asigurări că întreprind tot ce le stă în puteri pentru a crește salariul minim, în funcție de posibilități.

„Noi permanent încercăm să găsim soluții de creșteri salariale, având în vede­re spațiul fiscal existent, numărul de unități de personal și celelalte provocări pe care le avem în țară. Vorbim de inflația de anul trecut, războiul din Ucraina, dar și de alte crize pe care le-am avut. Sperăm că în vii­torul apropiat vom veni, pentru anul 2024, cu alte măsuri, cu soluții optime pentru creșteri salariale sustenabile. Unele creșteri salariale care s-au făcut în anul 2023 sunt valabile și pentru anul viitor. Este vorba de creșteri de valori de referință pentru unele categorii de angajați, inclusiv la ca­tegoriile la care li s-au majorat clasele de salarizare. Sunt vizate domeniul culturii, cel al apărării, al justiției și al medicinei. Depunem efort ca și pentru celelalte do­menii, unde se atestă salarii mici, să găsim soluții de creșteri salariale”, a menționat Vladimir Arachelov, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Recent, la întrevederea cu reprezentanții Misiunii FMI, sindicaliștii au reiterat ne­cesitatea reexaminării salariului minim. Conform celor menționate, în cazul Repu­blicii Moldova, 50% din salariul mediu pro­gnozat pentru anul 2023, de 11700 de lei, ar rezulta un salariu minim de 5850 de lei.

Din numărul mediu total de salariați din Republica Moldova, peste 75% sunt angajați în sectorul real al economiei și, respectiv, aproape 25% – în sectorul bu­getar.