21 mai 2024
Chisinau
Economie

Salariile cresc, dar cumpărăm din ce în ce mai puţin

Loading
Economie Salariile cresc, dar cumpărăm din ce în ce mai puţin

salarii-moldova

 

Puterea de cumpărare a populaţi­ei ţării a continuat să scadă şi anul acesta. Asta în ciuda faptului că date­le oficiale arată o creştere a salariilor în primele luni. De exemplu, potrivit celei mai recente informaţii a Biro­ului Naţional de Statistică (BNS), ce reflectă situaţia din luna februarie anul curent, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4650,6 lei, adică în creştere cu 9,7% faţă de pe­rioada similară a anului trecut. Însă, dacă raportăm această creştere a sa­lariilor la rata inflaţiei, care a atins cota de 10,3% în perioada de refe­rinţă, şi la gradul de devalorizare a monedei naţionale în comparaţie cu dolarul american, veniturile noastre nu că nu au crescut, ci, dimpotrivă, au scăzut.

 

Inflaţia şi deprecierea leului muşcă rău din veniturile noastre

 

Astfel, indicele câştigului salarial real pentru luna februarie, faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut, după cum precizează acelaşi BNS, estimat ca raport în­tre indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele preţurilor de consum, a fost de 99,5%. Ceea ce înseamnă ca valoarea reală a salariilor noastre a scăzut cu 0,5 la sută faţă de anul trecut. Doar din cauza creşterii pre­ţurilor în ţară.  Din păcate, devalorizarea le­furilor noastre nu se opreşte aici, deoarece, precum am relatat, s-a depreciat leul moldo­venesc în comparaţie cu principalele valute străine de referinţă. De pildă, în raport cu dolarul SUA, leul s-a ieftinit cu aproape 7%, iar în raport cu moneda euro, cu aproape 4%. În consecinţă, prăpastia dintre salariile angajaţilor din Moldova şi cele ale lucrători­lor din regiune şi din Uniunea Europeană a continuat să se adâncească.

Cei mai afectaţi, ca urmare a scăderii câş­tigurilor salariale reale, sunt angajaţii din sectorul bugetar. De exemplu, veniturile re­ale ale lucrătorilor din învăţământ, sănătate şi asistenţă socială s-au micşorat cu aproape 7%, doar din cauza creşterii preţurilor. În timp ce valoarea reală a salariilor funcţio­narilor publici au rămas la nivelul de acum un an de zile. Tot din această cauză s-au di­minuat câştigurile salariale reale şi în unele domenii de activitate privată, precum trans­porturile, industria, distribuţia apei.  Este adevărat că în proporţii mai mici.

 

Degradarea nivelului de trai nelinişteşte sindicatele

 

Sindicatele din Moldova nu au rămas indi­ferente faţă de faptul degradării nivelului de trai al populaţiei ţării. Astfel, nu demult, în cadrul unei conferinţe de presă, Oleg Budza, președintele CNSM, a declarat că 

majorarea vertiginoasă a prețurilor la produsele agroa­limentare, devalorizarea monedei naționale, reducerea veniturilor reale ale populației și alți factori cu impact social puternic au condus la scăderea drastică a nivelului de protecție și a calității vieții cetățenilor. „Am încercat, în repetate rânduri, să influenţăm guvernarea prin dialog la diferite niveluri, declaraţii, apeluri, revendicări, pentru a găsi soluţii la problemele extrem de grave cu care se confruntă economia şi cetăţenii ţării, mai cu seamă salariaţii cu venituri mici şi pen­sionarii. Însă a fost extrem de dificil să pur­tăm discuții și negocieri, în situația în care pe parcursul ultimului an s-au schimbat câ­teva Guverne”, a menționat Budza.

 

Salariul minim pe ţară, la nivelul minimului de existenţă

 

În opinia sindicatelor, una dintre cele mai acute probleme rămâne a fi cea a salarizării. În condiţiile în care salariul este principa­la sursă de existenţă a angajaţilor, CNSM a înaintat propuneri concrete de majorare a salariilor. Deși a fost elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modul de stabilire a salariului minim pe ţară şi ma­jorarea cuantumului acestuia în funcţie de salariul mediu brut pe economie, modifică­rile se tergiversează, fapt ce-i determină pe sindicaliști să ceară Guvernului urgentarea adoptării acestui document.

În acelaşi timp, Sergiu Sainciuc, vicepre-ședinte al CNSM, a subliniat că salariul minim pe ţară nu a fost majorat de la 1 oc­tombrie 2014, când acesta a fost stabilit în mărime de 1000 de lei. Între timp, situaţia social-economică din ţară s-a agravat, im­plicând consecințe negative asupra nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a venitu­rilor salariaţilor. Astfel, potrivit dumnealui, indicele preţurilor de consum a crescut cu peste 116,9%, minimul de existenţă a sporit cu 6,6%, iar salariul minim pe ţară acoperă doar 57,6 la sută din minimul de existenţă. Mai grav, conform prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anul 2016, media anuală a inflaţiei va constitui 11,4%. Adică va depăşi creşterea salariului nominal pe eco­nomie, care se aşteaptă a se ridica la 9,8%, fapt ce denotă că veniturile reale ale popula­ţiei ţării vor continua să se micşoreze.

Se ştie că, începând cu 1 mai, conform de­ciziei Guvernului, cuantumul minim garan­tat al salariului în sectorul real al economiei este de 2100 de lei. CNSM a susţinut aceas­tă măsură a Executivului, însă insistă să se urgenteze aprobarea hotărârii privind mo­dul de stabilire a salariului minim pe ţară, prin care urmează a fi reexaminat şi stabilit anual un nou cuantum al acestuia în funcție de salariul mediu brut pe economie. Deoa­rece, în viziunea CNSM, în acest mod ar fi posibilă majorarea salariilor a circa 110 mii de angajați din sectorul bugetar, salarizați în baza rețelei tarifare unice. Dar, cel mai im­portant este că ar fi cu putinţă micșorarea discrepanței între nivelurile de salarizare din sectorul real și cel bugetar.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand