Care sunt aspectele juridice principale ale reglementărilor legale privind participarea sindicatelor la negocierile colective și care este caracterul acestor negocieri în cadrul parteneriatului social?
Daniel Carp, Chișinău
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Participarea la negocierile colective constituie unul dintre drepturile de bază ale salariatului. În acest sens, art. 9 alin. (1) lit. k) din Codul muncii dispune că salariatul are dreptul la purtarea de negocieri colective și la încheierea contractului colectiv de muncă și a convențiilor colective, prin reprezentanții săi. Reprezentanții salariaților în cadrul parteneriatului social sunt organele sindicale de nivelul respectiv.
Interesele salariaţilor la nivel de unitate (la negocierile colective, la încheierea, modificarea și completarea contractului colectiv de muncă, la efectuarea controlului asupra îndeplinirii lui, precum și la realizarea dreptului de participare la administrarea unității) sunt reprezentate de organul sindical din unitate, iar în lipsa acestuia, potrivit art. 20 alin. (2) din Codul muncii – de alți reprezentanți aleși (în condițiile legii) de salariații unității.
Drepturile reprezentanților salariaților (ale sindicatului), inclusiv la purtarea de negocieri colective, sunt garantate și prin dispoziția art. 10 alin. (2) lit. i) din Codul muncii, care dispune că angajatorul este obligat să poarte negocieri colective și să încheie contractul colectiv de muncă, furnizând reprezentanților salariaţilor informația completă și veridică necesară în acest scop, precum și informația necesară controlului asupra executării contractului.
Elaborarea proiectelor de contracte colective, una dintre formele principale ale realizării parteneriatului social
Este important de menționat faptul că dreptul la purtarea negocierilor colective privind elaborarea proiectelor de contracte colective de muncă și de convenții colective și încheierea acestora constituie una dintre formele principale ale realizării parteneriatului social. Or acest drept este unul colectiv, exercitat în numele salariaților și constituie un instrument important pentru dialogul social și pentru asigurarea echilibrului în relațiile de muncă.
Dreptul sindicatelor la negocieri colective este garantat prin Constituția Republicii Moldova, Codul muncii, Legea sindicatelor și de mai multe convenții ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), inclusiv Convenția nr. 154 privind promovarea negocierilor colective, ratificată de țara noastră.
Prevederile art. 26 din Codul muncii reglementează modalitatea de inițiere și participare la negocierile colective ale reprezentanților salariaților cu angajatorii pentru elaborarea, încheierea, modificarea sau completarea contractului colectiv de muncă sau a convențiilor colective. Aceste reglementări ale Codului muncii rezultă din dispoziția art. 43 alin. (4) din Constituția țării, conform căreia „Dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate”.
În ceea ce privește caracterul negocierilor colective, în context juridic, acesta se manifestă prin următoarele trăsături: 1. Voluntar și liber: Negocierile se desfășoară pe baza liberei voințe a părților implicate (sindicate – angajatori). Nici o parte nu poate fi forțată să accepte sau să nu accepte o anumită poziție. 2. Egalitatea părților: Toate părțile participante au drepturi egale în procesul de negociere. Nu trebuie să existe dominare sau impunere. 3. Transparență și bună-credință: Negocierile trebuie să fie deschise, oneste și constructive, cu furnizarea reciprocă a informațiilor necesare pentru luarea deciziilor. 4. Responsabilitate reciprocă: Fiecare parte este responsabilă pentru rezultatul negocierilor și pentru respectarea angajamentelor asumate. 5. Compromis și consens: Negocierile colective urmăresc găsirea unui echilibru între interesele lucrătorilor și cele ale angajatorilor, prin soluții comune acceptate. 6. Orientare spre prevenirea conflictelor de muncă: Negocierile au un caracter preventiv. Ele urmăresc evitarea conflictelor prin stabilirea unor reguli clare, negociate.
